RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 21 OCTOMBRIE 2024
Republica Moldova a ratat un moment istoric
Nu e vorbă! Referendumul a trecut! Moldovenii care vor ca țara lor să intre în Uniunea Europeană sunt majoritari. Însă diferența în plus față de ceilalți moldoveni este insignifiantă. În ciuda așteptărilor tuturor oamenilor cu scaun la cap din lumea asta, Republica Moldova a ratat un moment istoric care ar fi marcat începutul unei noi ere în istoria țării, o epocă post-sovietică. Și nu e vorba aici despre 300.000 de cetățeni care au fost plătiți prin proxy de Putin ca să voteze ”NU”. Dacă voiau schimbarea, oamenii luau banii și tot votau șmecherește direcția Vest. Dar nu au vrut! Toată construcția aceasta cu Republica Moldova în UE pare să primească o lovitură de berbece care a năucit-o. Mai ales că cea mai importantă locomotivă care a tras din răsputeri să scoată Republica Moldova din menghina rusească, președinta Maia Sandu nu a reușit să obțină un nou mandat din primul tur. Șansa domniei sale să fie realeasă nu mai pare atât de posibilă acum. Ajunsă în turul doi cu reprezentantul Moscovei, Maia Sandu ar trebui să adune mai multe voturi decât suma voturilor celor 4 contra-candidați din primul tur care au profile rusofile. Alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la UE din Republica Moldova au fost abordate în cheia de ”totul sau nimic”, cu un calcul că va ieși ”totul”. A ieșit aproape nimic din visul european al nostru pentru moldovenii de peste Prut. Ei, ”frații noștri” nu au vrut să vină acasă. Meciul a fost inegal: Putin are o armată redutabilă de dezinformare și destabilizare, colecții întregi de politicieni vânduți Moscovei, agenți sub acoperire la fiecare pas și peste jumătate din populație de partea lui. Republica Moldova nu o are decât pe Maia Sandu. După cum se prezintă în prezent lucrurile nu este suficient. Moldovenii nu vor, pur și simplu, Occident la ei acasă. Uniunea Sovietică a dispărut de 30 de ani, dar sovietizarea produce efecte și acum. Din ”lumea rusă” nu poți scăpa decât cu picioarele înainte.
MARȚI, 22 OCTOMBRIE 2024
Sondaj. Tinerii români sunt tot mai interesați de politică. Preferă candidați gen Simion și Șoșoacă
https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/21456.pdf a dat publicității un sondaj privitor la modul în care tinerii între 14 și 29 de ani se raportează la politică. Surpriza este că în comparație cu câțiva ani în urmă, interesul tinerilor pentru politică a crescut foarte mult, deși sondajul relevă că 45% dintre ei nu sunt interesați de munca pe care o fac politicienii. Cu toate acestea, procentul este mult mai mic decât cel înregistrat în 2019 atunci când 76% dintre tineri nu aveau nici un interes pentru politică. Din totalul tinerilor care au participat la sondaj, 51% au declarat fie că nu au încredere în politicieni, iar 55% sunt de părere că interesele lor nu sunt bine reprezentate în politică. Cumva neașteptate sunt preferințele pe care tinerii le au pentru un anumit tip de politicieni. Furia pumnului și răgetul isteric fac pereche cu muțenia majestoasă în preferințe. Altfel nu se poate explica de ce tinerii din România admiră și acordă încredere unor oameni care fac politică cum sunt George Simion, Diana Șoșoacă și Klaus Iohannis. Sondajul, care include date despre opiniile, temerile şi aspiraţiile tinerilor din România, a fost aplicat pe un eşantion de 1150 de tineri români.
MIERCURI, 23 OCTOMBRIE 2024
Pentru că n-are pile la CCR. Șeful PNL îi propune direct „soluția Șoșoacă” șefei USR
Dacă ar fi să ne lăsăm îmbrobodiți de cifrele țopăitoare din sondajele de opinie, execuția candidaturii dnei Șoșoacă de către Curtea Constituțională a României (CCR) chiar au umflat pânzele electorale ale șefului AUR, dl Simion. Votanții Șoșoacă au suferit mutația preconizată și s-ar îndrepta acum spre suveranistul numărul 2 rămas în cursă. Dacă acest lucru chiar se întâmplă în realitate, înseamnă că ”pohta” mai marelui PSD e servită, acesta urmând, conform propriei strategii, să împartă turul doi al alegerilor prezidențiale cu dl Simion pe care îl va zdrobi pe considerentul că românii vor vota PSD de frica AUR. Dacă nu cumva, de-al naibii, românii îi vor livra dlui Ciolacu surpriza vieții sale. Așa așezându-se lucrurile, pe partea dreptacilor nu se mai vede nici un candidat liberal în zare. Cumva, ajutându-l pe dl Simion, PSD-ul ia tras definitiv preșul de sub picioare șefului liberal. Schimbarea strategiei ”Marcel și Nicolae în turul 2” a căzut, PSD refuzând să mai aștepte decolarea electorală a ”ostașului în slujba țării” care se scufundă spre coada sondajelor. Cât de disperat e dl Ciucă să ia aer este propunerea domniei sale către candidata USR de a se retrage din cursa electorală pentru ca astfel voturile dreptei să devină marca Ciucă. Șeful PNL a lansat propunerea pe un pătul de ironie făcând apel la anumite neînțelegeri de aritmetică ale doamnei Lasconi care, ratând semnificația jocului procentelor, s-ar încăpățâna să candideze, în loc să se retragă ca să-i facă cât de puțin loc mai în față dlui Ciucă. Șefa USR a răspuns miercuri propunerii șefului liberal cu afirmația că zi de zi până la alegeri va candida la președinția României. Până la închiderea ediției, CCR nu s-a exprimat și sunt șanse nule să repete fenta Șoșoacă în cazul Lasconi. Dl Ciucă trebuie singur să găsească calea spre turul doi al alegerilor. Avantaj Ciolacu!
JOI, 24 OCTOMBRIE 2024
Legați-vă centurile! Urmează o aterizare forțată în 2025
Guvernul României se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra bugetului național din cauza creșterii costurilor cu dobânzile la datoria publică, conform datelor din planul fiscal pe șapte ani, pregătit pentru a fi trimis Comisiei Europene. Estimările arată că în 2031, statul va ajunge să plătească 99,7 miliarde lei doar pentru dobânzi, comparativ cu nivelul previzionat de 36,2 miliarde lei în 2024. De trei ori mai mult! Unul dintre principalele efecte ale acestei evoluții este creșterea ponderii cheltuielilor cu dobânzile în PIB, de la 2% în 2024 la 3,5% în 2031. Această pondere va începe să depășească ritmul de creștere economică reală începând cu 2027, când economia va încetini considerabil. Spre exemplu, pentru 2031, prognoza economică arată o creștere de doar 2%, în timp ce ponderea dobânzilor va fi de 3,5% din PIB, semnalând o presiune financiară fără precedent asupra bugetului de stat. Adică pe acest trend, în doar câțiva ani, economie românească nu va fi suficient de puternică ca să ducă în spate povara datoriilor naționale. Nu va fi bine nici pe termen scurt. Din cauza datoriei colosale, cu banii care ar fi trebuit să fie făcute investiții de modernizare și creștere economică, se vor plăti dobânzile scadente. Datoria publică a României va depăși în premieră 1.000 de miliarde de lei în 2025, fiind estimată la 1.061,3 miliarde lei, față de 923,2 miliarde lei în 2024. Această datorie va continua să crească și va atinge 1.749,1 miliarde lei în 2031. Pentru guvernanții emanați din alegeri nu vor exista decât două soluții pentru prevenirea dezastrului financiar. Fie majorează năprasnic taxele, fie taie la sânge cheltuielilor publice. Adică nivelul de trai al românilor va ateriza forțat începând de anul viitor.
VINERI, 25 OCTOMBRIE 2024
PREMIERĂ. România este campioană europei la producția de gaz
În sfârșit avem și noi cu ce ne lăuda. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că, în premieră, România a devenit deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Romgaz, compania din portofoliul ministerului energiei, a avut la şase luni o producţie de gaz cu 5% mai mare, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ministrul mai arată că în aceeaşi perioadă, românii au beneficiat de al patrulea cel mai ieftin preţ la gaz, conform datelor Eurostat, iar din 2027, prin gazele de mare adâncime din Marea Neagră, România își va dubla efectiv producţia de gaz.
Sâmbătă, 26 OCTOMBRIE 2024
Pașaportul românesc, printre cele mai tari din lume
În regimul comunist libertatea de mişcare în afara graniţelor ţării era îngrădită. Nu exista posibilitatea de a avea un paşaport permanent, acesta trebuind predat în cel mult 48 de ore de la revenirea în România. Românul simplu cetățean avea voie o dată la doi ani să facă o ieșire într-una din țările fostului lagăr comunist, Ungaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Uniunea Sovietică, Bulgaria. Deplasările externe în Occident erau permise unui număr restrâns de oameni şi în condiţii foarte stricte. Şi prezenţa în localităţile de graniţă era văzută cu ochi răi şi necesita multiple explicaţii la miliţie. Nici relaţiile cu cetăţenii străini sau cei plecaţi din România nu erau acceptabile pentru autorităţile comuniste, o simplă vedere poştală sau un telefon necesitând note scrise care să explice natura relaţiei cu persoana respectivă şi conţinutul conversaţiilor. În România de azi, membră UE și NATO, este foarte greu de crezut că România în comunist era ca un fel de pușcărie din care dacă voiai să pleci îți riscai viața. Grănicerii pe vremea aceea ținteau spre interior țării, nu spre exterior. Exact ca niște gardieni de pușcărie. De atunci însă, situația s-a schimbat complet. Pașaportul românesc a ajuns anul acesta la cel mai înalt nivel de până acum și se clasează pe locul 14 în topul alcătuit de Henley Passport Index (instituție care ierarhizează pașapoartele la nivelul întregului mapamond, funcție de numărul de țări în care pot fi folosite fără viză) , cu 177 de țări în care românii pot călătorii fără viză. Dacă SUA va decide asupra includerii României în programul Visa Waiver, atunci cetățenii români vor putea călătorii fără viză în 178 de țări, ajungând astfel pe locul 13, alături de Monaco și Cipru. Clasamentul Henley Passport Index poziționează în 2024 Singapore pe primul loc, cu 195 de state în care cetățenii pot călătorii fără vize. Pe locul doi, cu 192 de state, sunt Franța, Germania, Japonia, Italia și Spania, având 192 de state pe această listă. Locul trei este deținut de Austria, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Coreea de Sud și Suedia, cu 191 de state. Pe locul patru se clasează Belgia, Noua Zeelandă, Norvegia, Elveția și Regatul Unit cu 190 de state. Pe locul cinci sunt clasate Portugalia și Australia, care au 189 de state, iar Grecia și Polonia sunt pe locul 6 cu 188 de state. Ultimul loc este deținut de Afghanistan, cu doar 26 de state.
Duminică, 20 OCTOMBRIE 2024
Fotografia săptămânii
Un fenomen natural rar și spectaculos a încântat turiștii și localnicii de pe litoralul Mării Negre la începutul săptămânii. Pe plajele din Constanța, Eforie și Mamaia, bioluminiscența, fenomenul de emisie de lumină de către organisme vii, a transformat valurile în adevărate jocuri de lumină fosforescentă după lăsarea întunericului.
Monica Pană
