RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 29 IULIE 2024
Hărțuiri sexuale la universitari
De data asta acuzațiile au plecat dintr-un institut de învățământ superior. Sociologul Alfred Bulai, o figură cunoscută de pe ecranele TV, șeful departamentului de Sociologie de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) este cercetat pentru ”folosirea funcției cu scop sexual”. Imediat după dezvăluirile snoop referitoare la excentricitățile sexuale ale profesorului Bulai, alte acuzații până acum înăbușite au erupt dezvăluind apetitul sexual pentru studente ale altui dascăl de la ”studii politice”, Marius Pieleanu. În declarațiile fostelor studente ale celor doi profesori, prezintă tacticile de hărțuire ale celor doi mergând de la manipularea psihologică și expresii ale admirației libidinoase, până la propunerea indecentă directă la sex. Hărțuirea sexuală în mediul universitar românesc a ocupat imediat agenda publică. De la vârful ministerului Educației, ce-i drept cu o întârziere de trei zile, a fost lansată ideea unei investigații în mediul universitar românesc pe această temă. În acest context, ministerul Educației a anunțat că Consiliul de Etică și Management Universitar va face verificări în universități cu privire la cazurile care au vizat elemente de hărțuire sexuală (sau fapte asimilate) și modul în care acestea au fost gestionate la nivelul comisiilor de etică universitară și rezultatele acțiunilor întreprinse la nivel instituțional, inclusiv prin raportarea la măsuri de prevenție. Potrivit Centrului Filia, care a întocmit un raport de cercetare privitor la hărțuirea sexuală în mediul universitar, una din trei studente a cunoscut într-o formă sau alta acest fenomen. În cazul Bulai, societatea prin instituțiile sale a început să ia măsuri, sociologul fiind demis din toate funcțiile de la SNSPA, acesta fiind în același timp subiectul unei cercetări penale. Cazurile de hărțuire sexuală de la SNSPA au atras atenția asupra acestui fenomen și mai ales asupra faptului că, în general, deși prădătorii sunt cunoscuți, lumea din jur tace și se preface că nu vede ce se întâmplă. „Despre abuzurile lui Alfred Bulai, sociolog și vedetă TV, a scris Snoop. „Profesorii știu”, „studenții știu”, „nu e ceva care să nu se vadă”, spun martori și victime din generații diferite, pentru că Bulai a acționat nestingherit aproape 30 de ani. Ce rezultă? Că noi, femeile, suntem neprotejate de statul stăpânit de bărbați care se folosesc de posturile pe care le ocupă ca să ne abuzeze. Suntem societatea care dă vina pe victimă pentru viol, abuz, agresiune”, a scris, într-o postare pe Facebook, Ana Birchall, fostă ministră a Justiției și în prezent candidată la alegerile prezidențiale. Aceasta pune punctul pe ”i” spunând că, deși tradiția justițiară din țară mușamalizează astfel de cazuri, a venit timpul ca legea să se aplice pentru toți prădătorii sexuali fie ei ”profesori, vedete TV, fețe bisericești sau oameni simpli”. Firește lista poate continua cu fie ei patroni, directori, primari, magistrați, polițiști, în general oameni aflați în poziții de autoritate și control, dar ideea în sine e sută la sută corectă! Prădătorii sexuali trebuie demascați și pedepsiți!
MARȚI, 30 IULIE 2024
Aceeași muncă în secțiile de votare e plătită dublu în străinătate
E un fapt bine-cunoscut că pentru aceeași tip de muncă, veniturile românilor care lucrează în străinătate sunt mult mai mari decât cele încasate în țară. Interesant este că același lucru pare să se întâmple și în cazul celor care asigură derularea votului în secțiile de votare la alegerile prezidențiale-parlamentare care urmează în toamnă. Diferența e dată de coordonatele GPS a secției de votare. Cei care lucrează în secțiile de votare din străinătate sunt plătiți dublu, pentru aceeași muncă. Guvernul a publicat „Ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024″. Aflăm că la secțiile din țară, președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și locțiitorii acestora primesc o indemnizație de 350 de lei pe zi. Pentru aceeași activitate, omologii lor din secțiile de votare din străinătate primesc 730 de lei pe zi. La fel, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, primesc pe zi 660 de lei, cei de acasă trebuind să se mulțumească cu 240 de lei. La fel, toate activitățile din secțiile de votare din străinătate sunt plătite dublu, sau mai mult de dublu, față de cele de pe teritoriul României. Primul tur al prezidențialelor este programat pentru 24 noiembrie, al doilea tur pe 8 decembrie, iar alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 Decembrie.
MIERCURI, 31 IULIE 2024
Gruparea Hamas a fost decapitată
Pacea în Orientul Mijlociu se îndepărtează din nou. Israelul l-a executat pe liderul politic al organizației Hamas. Întreaga operațiune a avut marca consacrată de filmele de acțiune de la Hollywood. În primul rând, liderul Hamas, Ismail Haniyeh (foto), a fost ucis la Teheran, în Iran. La ora 02.00 dimineața o rachetă teleghidată din Israel a lovit casa unde se afla liderul Hamas, omorându-l pe el și o gardă de corp. Cu o zi înainte la Beirut, în Liban, un raid aerian israelian a lovit fix clădirea în care se afla comandantul superior Hezbollah, Fu’ad Shukr, ucigându-l. Loviturile chirurgicale date de Israel în Iran și Liban transmit organizațiilor Hamas și Hezbollah un mesaj clar: ”vă putem găsi și elimina oriunde”. Atacul israelian asupra Beirutului şi moartea lui Haniyeh, pe care Hamas o atribuie tot Israelului, au stârnit semnale de alarmă în regiune cu privire la posibilele răspunsuri atât din partea Iranului, cât şi a miliţiilor islamiste. Aripa armată a Hamas, Brigăzile al-Qasam, au declarat, într-un comunicat, că moartea lui Haniyeh a constituit „un act periculos, care duce lupta la un nou nivel şi va avea consecinţe importante în întreaga regiune”. În Iran, liderul suprem Ali Khamenei a declarat că Israelul „a pregătit terenul pentru o pedeapsă drastică” şi a revendicat datoria naţiunii de a „răzbuna crima de pe teritoriul Republicii Islamice Iran”. Israelul a replicat că nu dorește război, dar ”sângele poporului nostru are un preț”. Un atac cu rachetă asupra unui teren de fotbal situat în regiunea Înălţimilor Golan ocupate de Israel a ucis înainte 12 persoane, inclusiv copii, au declarat autorităţile israeliene. Israelul a dat vina pe Hezbollah și a promis represalii. Trei zile mai târziu a decapitat conducerile Hamas și Hezbollah. Tensiunea în regiune a atins astfel cote aproape de isterie, Iranul în special promițând acțiuni de răzbunare.
JOI, 01 AUGUST 2024
Cină aproape de taină, cu Geoană și Ciolacu
Ei bine, cina consumată la ziua lui Tucă și care a produs celebra fotografie, nu a fost chiar de taină, deși mulți au considerat că s-ar fi impus. Dnii Geoană, Ciolacu și Ponta au fost fotografiați la aceeași masă într-un restaurant din Capitală. Pretextul a fost invitația, s-a spus, la aniversarea lui Marius Tucă, realizatorului unor produse jurnalistice unde narativul putinist se simte de multe ori ca acasă. Ce căuta adjunctul secretarului general NATO într-o astfel de companie? O bănuială rezonabilă ar fi că scânteia a pornit de la șeful PSD, care caută soluții salvatoare pentru a evita candidatura la funcția de la Cotroceni. Din punctul de vedere al domnului Ciolacu, lucrurile s-ar aranja minunat pentru el în formula în care Geoană ar candida ca independent sprijinit de PSD, iar el ar rămâne mai departe premier după alegeri. Un vis minunat! Și mai ales realizabil în condițiile în care fără nici un sprijin politic, dl Geoană face scoruri frumoase în sondaje. Privit dinspre partea dlui Geoană, expunerea cu șeful PSD la masă, îi aduce deservicii, ciobind imaginea sa de candidat independent împotriva clasei politice actuale. Dealtfel domnul Geoană este un fel de campion al întâlnirilor nefaste. La alegerile prezidențiale din 2009, întâlnirea cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu înaintea dezbaterii cu Traian Băsescu, de la Realitatea TV, l-a costat postul de președinte. Deci teoria că întâlnirea cu premierul ar fi pus lauri pe alonja de candidat a domnului Geoană nu stă în picioare. Imaginea cu dnii Ciolacu și Geoană la aceeași masă nu a făcut bine nici pentru armonia Coaliției, liberalii lui Ciucă simțindu-se sigur vexați că n-au fost și ei invitați la discuția între ”oamenii mari”. Singura explicație logică a întâlnirii rămâne teama premierului de candidatura la prezidențial. Înlocuirea ei cu candidatura dlui Geoană i-ar permite să facă eschiva cu final fericit. Dar care este rolul dlui Ponta? Păi, cineva trebuia să facă combinația pentru întâlnirea asta!
VINERI, 02 AUGUST 2024
Probleme de gen la Olimpiadă
Dacă este vreo întrecere sportivă în care diferența de gen este esențială este pugilismul. Nu și-a pus nimeni niciodată problema de a numi sport competiții de box între femei și bărbați, în afara ariei de divertisment de prost-gust. Începută sub impresia artistică ”decadentă” de la festivitățile de deschidere, chestiunile delicate legate de sex, sau mai precis incertitudinile legate de natura acestuia, s-au perpetuat la Olimpiada de la Paris. Pugilista taiwaneză Lin Yu-ting (foto dreapta), s-a calificat vineri în sferturile de finală ale categoriei 57 kg, învingând-o la puncte pe uzbeka Sitora Turdibekova. Cu o zi înainte, victoria fulgerătoare a algeriencei Imane Khelif (foto stânga), prin abandonul adversarei sale Angela Carini (Italia), a stârnit o controversă puternică la nivel internaţională, cu reverberaţii inclusiv în lumea politică. Care e problema? Controversa de gen! După doar o jumătate de minut de la meciul său olimpic împotriva Imane Khelif, din Algeria, italianca Angela Carini a primit un pumn atât de puternic în față încât a abandonat lupta. Asta l-a făcut pe unul din cei mai populari comentatori sportivi din Marea Britanie să declare că ” Imane Khelif nu s-a născut femeie”. Dealtfel, algerienei i s-a interzis de către Asociația Internațională de Box (IBA) să participe la ultimele Campionate Mondiale feminine pentru că nu a reușit să îndeplinească „criteriile de eligibilitate” pentru participarea la competițiile feminine. Cu alte cuvinte, IBA a ajuns la concluzia că ea nu este femeie, pentru că „s-a dovedit” că Khelif are cromozomi XY, spre deosebire de femei, care au cromozomi XX. De fapt, s-a constatat, Imane Khelif este femeie. Suferă însă de o afecțiune numită sindromul Swyer, ceea ce înseamnă că are unele organe reproducătoare feminine, dar și niveluri mult mai ridicate de testosteron decât femeile. Drept urmare, are un fizic superior față de cel al femeilor, care poate fi observat prin cadrul ei înalt și puternic. Deci, are un avantaj nedrept. La doar o zi după scandalul Khelif, a urmat cel al boxerei taiwaneze Lin Yu-ting. n 2023, taiwaneza, în vârstă de 28 de ani, a fost privată de medalia de bronz la Campionatele Mondiale, de către Federaţia Internaţională de Box (IBA), „după ce a picat standardele de eligibilitate bazate pe rezultatele unui test biochimic”. În schimb, în acelaşi an, ea a putut participa la Jocurile Asiatice de la Hangzhou, unde a câştigat medalia de aur la categoria pană (57 kg). E cumva nou și neobișnuit că la JO nu mai există certitudinea privitoare la sexul concurenților. Aproape tot atât de neobișnuit și ciudat ca boxul să devină competiție și pentru sexul frumos și fragil.
Sâmbătă, 03 AUGUST 2024
Salariile din Vest nu-i mai determină pe români să emigreze
Salariul mediu net lunar în România la începutul anilor 90 era echivalentul a circa 70-80 de dolari americani. Statistica arată că în 1994 în Germania salariu mediu net lunar era echivalentul a puțin peste 2300 de dolari. O diferență de salariu de aproximativ 2100 de dolari în plus lunar a fost un stimulent forte ca milioane de români să-și ia lumea-n cap pentru o viață mai bună. Astăzi tentația unui câștig suplimentar nu mai este la fel de mare, pentru că diferențele s-au redus drastic în 30 de ani. Câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,7% față de mai 2023, la 5.118 lei, scrie INS într-un comunicat al Institutului Național de Statistică. Adică, față de acum 30 de ani, un român câștigă azi în medie mai mult cu circa 1000 de dolari SUA. Platforma Termene.ro face o analiză interesantă privitor la cât de stimulative mai sunt salariile din Occident pentru a-i face pe români să emigreze. A fost analizată diferența dintre salariile nete oferite pe o platformă de recrutare cu salariile medii anunțate de Institutul Național de Statistică (INS). De exemplu, pentru munca de șofer de tir pe curse internaționale salariul din Vest este mai mare cu circa 1200 de euro decât cel evaluat de INS, Media salariilor în străinătate în domenii ca babysitting și curățenie este de 1.600 de euro. Mediile salariale pentru străinătate în domeniile care caută acum cei mai mulți candidați sunt următoarele, conform datelor ejobs: 2.500 de euro net pentru construcții și instalații, 2.000 de euro net pentru transport și distribuție, 1.800 de euro pentru industria alimentară. Analiza Termene.ro arată că în medie, între salariile majorității activităților diferența este de aproape 1.000 de euro în plus pentru piața muncii din străinătate, față de cea din România. O mie de euro e deja cam puțin ca să emigrezi! În timp ce interesul angajatorilor din afara țării crește pentru candidații români, aceștia par tot mai puțin atrași de ideea de a lucra peste hotare. Din cele 1,3 milioane de aplicări înregistrate de la 1 iunie și până acum pe site-ul de joburi, doar 19.000 au mers către joburile din străinătate. Numărul reprezintă doar 1,4% din totalul aplicărilor pentru această perioadă de referință. Cifra ține loc de concluzie. Diferența de 1.000 de euro dintre salariile oferite în străinătate și cele din România nu îi mai motivează pe angajați să plece din țară.
https://termene.ro/articole/comparatia-salariile-din-strainatate-cu-cele-din-romania
Duminică, 04 AUGUST 2024
Un singur popor, două sisteme care se dușmănesc! Un selfie al jucătorilor de tenis de masă nord-coreeni şi sud-coreeni, la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, împreună pe acelaşi podium, a devenit viral pe fondul tensiunilor continue dintre Seul şi Pyongyang, care sunt tehnic în război.
Monica Pană
