RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 29 iunie 2020
Avocatul Poporului și CCR joacă politic riscul de îmbolnăvire. Guvernul a amânat relaxarea de la 1 iulie
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a anunțat că măsurile de relaxare ce ar fi urmat să intre în vigoare de la 1 iulie vor fi amânate. Motivul ține de creșterea îngrijorătoare a numărului de îmbolnăviri cu COVID-19, riscurile apariției unor noi focare crescând foarte mult. La această stare de fapt contribuie și efortul Avocatului Poporului și a Curții Constituționale a României de a submina deciziile Guvernului privitoare la protecția cetățenilor în fața riscului îmbolnăvirii cu virus. Istoria acestei noi acțiuni iresponsabile o are ca amorsă pe doamna Renate Weber, Avocatul Poporului care a sesizat CCR pe revelația domniei sale cum că internarea în spital a bolnavilor de COVID constituie un abuz și o încălcare a drepturilor lor dacă măsura este luată printr-un ordin de ministru. Fără să stea pe gânduri, Curtea domnului Dorneanu a fost de acord imediat cu viziunea Avocatului Poporului și a dispus că până nu apare o lege care stipulează că bolnavii contagioși trebuie să stea internați în spitale, românii infectați cu Covid sunt liberi să plece din spital și să îi molipsească pe toți cei care ies în calea lor. Ceea ce a și început să se întâmple spre finele săptămânii. E atât de multă politică și atât de puțină grijă pentru sănătatea oamenilor în acțiunea binomului CCR-Avocatul Poporului încât ea a dus la poziții critice din partea primului ministru Ludovic Orban care a îndemnat cetățenii să acționeze responsabil, în timp ce președintele CCR, domnul Dorneanu, a încercat să dreagă busuiocul cu o explicație juridică din care reieșea că fără o lege în care să scrie că bolnavii COVID TREBUIE să stea în spital suntem în dictatură. Pe acestă teorie toxică Renate- Dorneanu multă lume din această țară ar trebui să fie demult în dictatură. De exemplu, cât e de democratic să obligi copiii de primară să meargă și să stea patru ore la școală în fiecare zi?! O nouă idee de acțiunea care încă nu i-a venit Avocatului Poporului!
MARȚI, 30 iunie 2020
Dezamăgitor! PSD apără la baionetă instituțiile toxice create în Republica Dragnea
Un moment excelent pentru a demonstra ”cu fapte” că s-a schimbat în bine a fost ratat cu brio marți de PSD. Social democrații domnului Marcel Ciolacu au respins la vot în Camera Deputaților proiectul legislativ de desființare a Secției Speciale. De ce e bine ca această instituție să fie desființată? Este suficient să spunem că prima misiune a așa-numitei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost blocarea candidaturii Laurei Codruța Kovesi la funcția de procuror șef european. Instituția a produs atunci dovada că acționează la comandă politică și nu are nici o reținere să calce în picioare drepturile unui magistrat și cetățean român. În Republica Dragnea, ”infracțiunile din justiție” însemnau, se vede, cu totul altceva. S-a văzut fără perdea în cazul procurorului Kovesi, că ”infracțiune” poate fi și curajul magistratului de a face curățenie la vârful puterii politice, sau buna credință a judecătorului în judecarea cauzelor penale cu ștabi, sau aplicarea în anchetă de către procuror a literei și spiritului legii indiferent de rangul inculpatului. Croită de figuri sârguincioase în consolidarea Republicii Dragnea, cum sunt domnii Florin Iordache și Tudorel Toader, sau doamna Lia Savonea (fosta șefă CSM), Secția Specială este Calul Troian perfect din burta Justiției. Pentru o putere autoritară nu a fost niciodată o problemă să găsească magistrați de paie, gen Gheorghe Stan sau Adina Florea. Cu șefi de această stirpe la cârmă, Secția Specială funcționează ca un arbitru corupt al activității din Justiția Română. Un arbitru care, dacă are consemn, poate obstrucționa, intimida, hărțui, sau condamna magistrați, cu scopul de a scăpa anumiți politicieni implicați în dosare penale. Prin Secția Specială, Republica Dragnea pusese deja un picior pe gâtul Justiției Române. Ea este una din cele mai periculoase și nocive realizări ale Republicii Dragnea. De aceea, pentru binele general, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție trebuie să dispară. Din păcate, PSD-ul domnului Ciolacu, blocat politic în proiectul Dragnea, a ratat marți în Parlament ocazia de a câștiga masiv voturi de la românii #rezist. Partidul social-democrat nu a rezistat tentației de a mai da un vot în contul penalilor acestei țări. Și asta la două zile după ce președintele interimar PSD, domnul Marcel Ciolacu a anunțat public că pune „Fără penali în funcții publice”, proiectul de lege al USR, pe ordinea de zi a unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaților. Vorbe!
MIERCURI, 1 iulie 2020
Guvernul PNL a dat o singură garanție: cei 100 miliarde de euro pentru relansarea României chiar există
Guvernul a lansat miercuri, în prezența președintelui Klaus Iohannis, planul de relansare economică de peste 100 de miliarde de euro – ”Reclădim România – Planul național de investiții şi de relansare economică”. Premierul Ludovic Orban a vorbit, la ceremonia de lansare a programului, despre schimbarea modelului de dezvoltare economică – unul bazat pe investiții, digitalizare, inovare, creșterea competitivității. După 30 de ani de guvernări eșuate, de lupte politice interminabile, de coaliții desfăcute înainte de termen, de trădări la ceas de seară, de dezamăgiri cronicizate de ineficiența perenă a autorităților române oamenii au învățat să nu mai creadă ce li se spune de la tribune. Ultima mare dezamăgire a fost tabla pe care domnul Dragnea, cu o competență perfect simulată, arunca anapoda cifre despre spitale regionale, sute de kilometri de autostradă, salarii și pensii ca la Monaco și impozite micite. În afara zvârcolirii pentru amnistie și grațiere românii nu au văzut nimic. Cât a fost de crud și de cinic PSD putem înțelege din jocul politic murdar pe care partidul l-a făcut cu speranțele bătrânilor. Cum să aprobi o majorare de pensii cu 40 la sută când tu nu ai bani nici de trecut strada? Așa se face că, pentru mulți, prezentarea programului de relansare economică făcută în cadru festiv de Guvernul Orban a trezit amintirea ridicolă a lui Dragnea la flipchart și a fost criticată. Există însă o diferență esențială între cele două situații. În timp ce sursa banilor pentru reforma PSD era necunoscută sau cel mult dubioasă, programul prezentat de premierul Ludovic Orban are în spate certitudinea clară și legală a finanțării. România va primi o sumă pe care niciodată nu a sperat-o și nu a avut-o nici măcar ca proiecție de imaginație: peste 70 de miliarde de euro la dispoziție în următorii ani, sume care includ deopotrivă fondurile alocate din bugetul comunitar pentru exercițiul financiar 2021-2027 (aproape 40 de miliarde de euro), dar și cele din planul european de relansare și reconstrucție (peste 30 de miliarde de euro, granturi nerambursabile și împrumuturi cu dobânzi reduse). Asta e singura garanție pe care o poate da acum guvernarea liberală. De la această optimistă confirmare a bugetului alocat în sus nu mai este deocamdată nici un motiv de exaltare. Pentru că, trebuie să ne schimbăm radical ca să putem folosi acei bani. Avem nevoie de o largă arie de acoperire în scrierea de proiecte viabile, de specialiști cu viziune în mai toate domeniile, de companii eficiente care să construiască, de o birocrație subțiată care să reducă la minim timpul dintre proiectare și șantier și nu în ultimul rând de o voință politică robustă. Guvernul Orban nu a putut da niciun termen pentru implementarea amplului program de relansare economică a României dintr-un motiv foarte simplu: tot ce construiește PNL ziua, este torpilat de parlamentul PSD noaptea.
JOI, 2 iulie 2020
Putin a scos dictatura la vedere
Miercuri s-a finalizat așa-numitul vot ”Rusia toată” care a avut ca principal scop înscăunarea pe viață a domnului Vladimir Putin ca președinte al Rusiei. Ce a atras atenția este modul în care a fost organizat acest referendum. Ca un fel de bingo! El a permis cetățenilor să voteze timp de șapte zile. Au existat urne mobile la colț de stradă ca cei indeciși să poată vota ”la botul calului”. Scrutinul a fost marcat de fraude electorale sistematice, mobilizare masivă a resurselor administrative, promisiuni populiste sau exploatarea memoriei istorice a URSS. Autoritățile au organizat chiar și o loterie cu cadouri pentru participanți şi bonuri de cumpărături pentru cei care votează online. Miza este istorică pentru că referendumul de modificare a Constituției Rusiei este un pas important pe care Moscova îl face înapoi pentru a se îndepărta de statul de drept și democrația spre care pornise timid după căderea URSS. Practic, Rusia se rupe pe față de sistemul democrației de tip occidental pe care l-a simulat ani de zile. Noul Articol 79, care sugerează că instanțele rusești ar putea ignora de facto hotărârile CEDO din care Rusia face parte este poate cel mai relevant în acest sens. Adică, o Laura Codruța Kovesi rusă, de exemplu, nu ar mai avea la ce instanță să reclame încălcarea drepturilor sale de cetățean, abuzului instituțiilor statului rus nemaiputându-i-se opune nici o instanță onestă din afară. Ce este aproape inexplicabil este de ce democrația, drepturile omului și statul de drept nu au reușit niciodată să se impună în Rusia. Nici măcar în momentul istoric de grație al anului 1990 când istoria sângeroasă a despoților și urii părea că se dizolvase pe vecie într-un mileniu al democrației, respectului pentru cetățean, al păcii și al prosperității. Vocațional, partea de lume care-și spune Rusia nu poate construi așa ceva. O arată rezultatul scrutinului: rușii au votat în proporție de 77,92% pentru a-și transforma președintele în țar. Doar una, una singură dintre cele 85 de regiuni ale Rusiei, un singur petic de pământ din Arctica, districtul autonom Neneția, cunoscut pentru creșterea renilor, a sfidat Kremlinul și a votat împotriva modificărilor Constituției care îi oferă posibilitatea lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036. Offf, rușii ăștia!
VINERI, 3 iulie 2020
Gregorian Bivolaru, iertat de justiția română. Căutat de cea finlandeză
Vineri, Tribunalul București a pus punct unui proces în care un fost membru al Mișcării Spirituale de Integrare în Absolut (MISA) ceruse anularea eliberării condiționate a lui Gregorian Bivolaru, liderul ”mișcărilor” spirituale și energetice. Gregorian Bivolaru a fost eliberat condiționat în septembrie 2017 și a părăsit Penitenciarul Bistrița, fără să mai apară în public până în prezent. În peisajul infracțional multicultural al României figura lui Gregorian Bivolaru se remarcă de departe. Este unul din puținii prădători sexuali și proxeneți care și-a obligat victimele să-l asculte numai prin puterea minții. Despre Gregorian Bivolaru și mica sa întreprindere ”energetică și spirituală” s-a scris mult. Epopeea judiciară a lui Guru Bivolaru a început în anul 2007, când procurorii au cerut arestarea lui într-un dosar de trafic de persoane, care conținea nu mai puțin de 90 de volume și 40.000 de pagini. În concret, Guru Bivolaru era acuzat că a întreținut relații sexuale cu mai multe ”yoghine” de la MISA și că ulterior le-ar fi traficat în diferite cluburi de noapte din Japonia. Dar pentru că faptele s-au prescris până s-a mișcat justiția, domnul Bivolaru a scăpat de închisoare. A doua oară nu a mai fost la fel de norocos, el fiind condamnat în 2013 la șase ani de închisoare pentru ”relații sexuale cu un minor”. După trei ani a fost eliberat condiționat. Șarmul fostului guru a funcționat și în cazul magistraților care au avut imprudența să lase liber prin lume un talent infracțional atât de mare. Românul și-a dovedit clasa internațională de prădător sexual și în Finlanda. Dacă la noi, domnul Bivolaru nu are de ce să se mai teamă, autoritățile finlandeze îl caută cu disperare, numele fostului lider MISA fiind pe lista Interpol la ”most wanted”. Domnul Bivolaru este atât de ”dorit” în Finlanda pentru că este inculpat într-un dosar de trafic de persoane în formă agravată, dar și abuzuri sexuale, acuzații ce i-ar fi fost aduse de foști cursanți sau apropiați.
SÂMBĂTĂ, 4 iulie 2020
Termocentrala Mintia, chipul prăpădului care rămâne după ”managementul politic”
Aproape 4500 de apartamente din Deva au rămas sâmbătă fără apă caldă. Nu a fost avarie! A fost rezultatul final al amestecului de ani de zile a politicii în managementul unei firme de stat, în acest caz Termocentrala Mintia. Din banii acestei companii de stat s-au finanțat campanii electorale, partide, sinecuri și himere economice cum ar fi hidrocentrala Tarnița. Dacă toți banii risipiți ar fi fost puși să finanțeze un program riguros de modernizare, astăzi Termocentrala Mintia ar fi fost o vedetă energetică de prim rang, poarta tehnologizată prin care curentul electric românesc ar fi fost trimis la export în Vest. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Astăzi, Termocentrala Mintia este o ruină tehnologică, un poluator fără leac pentru Deva și împrejurimi și, ca ultim simptom al bolii care o macină, o impotentă furnizoare de apă caldă în reședința de județ. Explicația administratorul special al Complexului Energetic Hunedoara (CEH), Cristian Roșu, citat de presa centrală, este ea însăși o recunoaștere a agoniei prin care trece operatorul economic. Termocentrala Mintia a depășit consumul de gaz contractat cu Transgaz ,iar datoriile pe care producătorul de energie le are la furnizorul de gaz, aproape peste 15 miliarde de lei, a făcut ca Termogaz să refuze prelungirea contractului. Administratorul special al CEH a ținut să liniștească cetățenii spunând că, ”a rezolvat situația” instalațiile urmând a fi pornite la prima oră luni. Desigur, expresia este fără acoperire în peisajul economic critic general de la Mintia. În urmă cu doar o săptămână Termocentrala Mintia a fost oprită timp de cinci zile din cauză că nu a mai avut cărbune. După cum evoluează lucrurile, salvarea de la faliment la Mintia devine tot mai puțin realistă. Iar situația asta chiar nimeni nu o mai poate rezolva.
DUMINICĂ, 5 iulie 2020
Fotografia săptămânii
Referendum în Rusia. Regimul Putin a instalat secții de votare chiar și pe stradă ca cetățenii ruși să poată mai ușor să-l facă din președinte, țar.
Monica Pană
