RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 17 IULIE 2023
De ce ne tot plângem? Banca Mondială ne-a clasat la bogătani
Ca să stabilească condițiile de creditare pentru fiecare țară, Banca Mondială a creat mai multe categorii de națiuni, funcție de veniturile pe cap de locuitor. Ei bine, România a fost încadrată luni la categoria ”țară cu venituri mari”. Motivul este că venitul pe cap de locuitor în România depășește pragul de 13.846 de dolari per capita de la care Banca Mondială consideră că țările au ”venituri mari”. România a ajuns în 2022 la un venit de 15.660 dolari pentru fiecare cetățean. Aceasta este o clasificare internă a băncii care se actualizează anual. În funcție de praguri, României îi sunt alocate (de către instituție) sume mai mari, iar costurile sunt puțin mai mici. Anul acesta România este în grupă cu SUA, Germania, Canada, Elveția, Marea Britanie, dar și Ungaria, Polonia, Arabia Saudită. Adică, analizat obiectiv, din punctul de vedere al Băncii Mondiale, nu suntem nici pe departe între săracii lumii. Țara noastră a urcat prima dată în această clasificare în 2019, următorul an a coborât la venit ”mediu superior” (2020), după care a urcat iarăși.
MARȚI, 18 IULIE 2023
O știre bună. Medicii învață cum să vorbească cu pacienții
Știți ce mult contează o atitudine pozitivă, prietenoasă atunci când ești bolnav. Mai ales din partea medicului în care bolnavul își pune toate speranțele de vindecare. În România, la formarea medicilor, nu s-a pus accent pe acest aspect al relației doctor-pacient. Comunicarea nu a fost abordată la nivel profesionist, relația medic-pacient fiind lăsată la bunul-simț și firea celui dintâi. Acest lucru începe să se schimbe. Studenții Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București vor face, începând din această toamnă, cursuri opționale de comunicare medic – pacient – aparținători, iar pe viitor, astfel de cursuri ar putea deveni obligatorii, a anunțat marți rectoratul universității. Și nu e vorba doar de comunicarea dintre medic și pacient, ci și cea dintre medic și aparținători. În pregătirea noului curs a fost lansată cartea ”Comunicare. Comunicare Medicală” – un ghid de comunicare extinsă pentru instruirea personalului medical în ceea ce privește relaționarea cu pacienții și aparținătorii lor. Rectoratul facultății a anunțat că ghidul ar urma să ajungă nu doar la studenți, ci și la angajații din spitale, cu ajutorul Ministerului Sănătății.
MIERCURI, 19 IULIE 2023
Întâlnire Ciolacu-Orban. Discuții despre farfurii zburătoare și pescuit în ape tulburi
Miercuri, o întrevedere surprinzătoare la București între premierul României, Marcel Ciolacu și omologul său maghiar, Viktor Orban. Probabil în cazul unor întâlniri la nivel înalt, așa mai deocheate, se cade de acord între părți să fie dată publicității și o știre care să inducă aparența de pragmatism și să-i facă pe protagoniști să pară oameni serioși și puși pe treabă. Așa ar fi fost scoasă de la naftalină la întâlnirea premierilor o idee mai veche de construire a unei linii ferate de mare viteză care să lege Bucureștiul de Budapesta. Că te și pufnește râsul, când România are mari probleme să construiască o cale ferată de viteză cât de cât normală care să unească Aradul de București în mai puțin de 11-12 ore. Dacă s-ar fi anunțat ca temă de discuție un program de transport cu farfurii zburătoare nu era nimic diferit de anunțul cu trenul de mare viteză! În rest, a fost o întâlnire într-adevăr mai deocheată, dar numai pentru partea română. Premierul Ungariei este un nostalgic al Ungariei Mari. De un deceniu politica sa agresează majoritatea românească din Ardeal cu mesaje și gesturi revizioniste, care ascund tot mai puțin intențiile beligerante ale Ungariei lui Viktor Orban. Cu harta Ungariei Mari în față, se poate explica, pe lângă susținerea populară de care se bucură la el acasă, și vasalitatea regimului Orban față de Moscova lui Vladimir Putin. Liderul maghiar și-o fi făcut un calcul și i-a ieșit la rezultat că dacă Rusia chiar ar vrea, nimic nu i-ar putea opri tancurile până la Viena. Și atunci, în contul prieteniei de acum, Ungaria ar putea primi de la țar cadouri teritoriale. Și tot de la harta Ungariei Mari din mintea lui Viktor Orban se poate porni ca să fie explicate derapajele de neiertat (blocarea ajutoarelor pentru Ucraina, opoziția la extinderea NATO) ale Ungariei în relația ei cu Uniunea Europeană și NATO. Viktor Orban este greu de ignorat pentru că folosește magistral ipocrizia și creștinismul electoral care înfierează pe bună dreptate politicile LGBT ale UE. Cățărat pe ele, a fost ales și reales, până ce a reușit să facă din Ungaria un fel de feudă personală în care presa și justiția îi pupă supuse ghiulul de premier. Devenit oaia neagră a Uniunii Europene, fiind tot mai izolat în UE, stăpânind o Ungarie cu cetățeni tot mai săraci, premierul Viktor Orban este invitat la un prânz privat de noul premier al României, Marcel Ciolacu. Gestul politic al românului a atras imediat atenția. Ce vrea Ciolacu de la Orban? Chestia cu intrarea în normalitate pică. Cu ambițiile revizioniste ale lui Viktor Orban nu se poate așa ceva! Ungaria preia la anul președinția Consiliului UE? Vrea domnul Ciolacu să pună o ”pilă” la Viktor Orban pentru Schengen? Nici asta nu ține, pentru că președintele Consiliului UE nu-i poate impune Austriei să voteze pentru admiterea României în Schengen. Să fie impulsul premierului român de a transmite un mesaj subtil UE, dar și Rusiei că ”patriotismul economic” de acum se poate extinde rapid la iliberalism și în România? Ar fi o ipoteză vandabilă pentru că profilul de politician, construcția umană a domnului premier, dar mai ales nivelul de dezvoltare la care a ajuns ”sistemul ticăloșit” din țară, recomandă, obiectiv, o îndepărtare de ”stat de drept” și ”justiție independentă”, cerințe obsesive ale UE și NATO. Oare asta să-l fi făcut pe Viktor Orban să scrie pe Facebook „Acesta este începutul unei frumoase prietenii”, postând o fotografie cu Ciolacu. Speranța este ca premierul României să fie conștient de înalta calificare politică (ipocrizie) pe care o are premierul maghiar. Chestia asta cu ”frumoasă prietenie” trebuie inhalată cu prudență. E ca un fruct otrăvit! Doar nu demult UDMR a fost scos de la guvernare!
JOI, 20 IULIE 2023
SONDAJ. PNL recuperează și devansează puțin AUR
Emoțiile preelectorale provoacă o mică isterie a sondajelor politice care vin aproape lunar să dea o imagine despre intențiile de vot ale românilor. Ultimul astfel de sondaj a fost dat publicității joi și a fost realizat de barometrului civic Geeks for Democracy. Privitor la partide, pe primul loc în meniul electoral al românilor rămâne PSD cu 31%. Spre deosebire de sondajul emis acum o lună, AUR a fost devansat de pe locul 2 din preferințe de PNL care ar fi votat de 19% dintre cei intervievați. AUR ar lua bronzul cu un procent de 18%. La mare distanță în urmă USR (11%) și UDMR (5%). Tradițional în topul încrederii pe instituții se află Biserica (media 6 din 10) și Armata (media 5,9 din 10). Românii au încredere și în UE (media 5,2 din 10) și NATO (5,5 din 10). Partidele și Parlamentul sunt la minimul de încredere din partea românilor atingând o medie de doar 3 din 10 puncte. Cele mai apreciate personalități de către români sunt Laura Codruța Kovesi – medie de 4,5 din 10 și Mircea Geoană – medie 4,1 din 10. Urmează Victor Ponta (medie 3,9 din 10), George Simion (medie 3,69 din 10) și Cătălin Drulă (medie 3,58 din 10). Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu au o medie de încredere de 3,5 din 10. Ca modele de funcționare a instituțiilor statului, românii consideră ca modele bune de urmat sunt țări ca Germania (17%), Elveția (10%) și SUA (10%).
VINERI, 21 IULIE 2023
Cea mai caldă lună iulie din istorie
La urmă o să ne coacem ca într-un cuptor cu toții. Sunt alarmiștii care fac din încălzirea globală un bau-bau cu care amenință omenirea. Poate că de multe ori, panica este indusă fără motiv, dar cu siguranță Pământul începe să se schimbe ca urmare a intervenției omului. Poluarea industrială cuplată cu măcelărirea pădurilor generează o diminuarea a stratului de ozon odată cu crearea în jurul pământului unei pelicule de noxe prin care trec razele solare generând tot mai grave forme de efect de seră. Practic Terra devine un fel de giga seră unde folia protectoare tipică e formată din noxele emise de poluatori. Astfel Pământul se supraîncălzește tot mai mult. Iar asta n-o mai poate contesta nimeni. Aflăm, de la un an la altul, de noi temperaturi record, de vijelii tot mai agresive care mătură tot în cale, de incendii de vegetație pe suprafețe tot mai mari. Și atunci nu avem cum să nu ne întrebăm dacă chiar ne vom prăji de vii într-o zi cu toții. În acest context a picat și știrea de vineri când NASA a anunțat că luna iulie din acest an are toate caracteristicile termice ca să fie cea mai caldă lună iulie din istoria omenirii. Climatologul-şef al NASA a dat alarma spunând că se observă schimbări fără precedent în întreaga lume, ”valurile de căldură din Statele Unite, Europa şi China bat recorduri”. Cea mai mare temperatură măsurată în țară în ultimii 70 de ani a fost de +44,3 C la Calafat, în iulie 2007. La Turnu Măgurele au fost +43,4 grade, La Giurgiu +43,1 C iar la Craiova, +42,6 C. La toate stațiile meteo de la București au fost peste +41 de grade, tot în 2007. Cea mai caldă lună iulie a fost în 2012, cu o medie de +23,9 C pe țară, iar în 2007 media a fost de +22,7 C. Cele mai reci luni iulie au fost între 1969 și 1984, cu medii și de sub 18 C. Anul 2023 a marcat însă pe glob noi recorduri de temperatură. În Sicilia, în sudul Italiei, termometrele au înregistrat joi aproape 47 °C. În Nord-Estul Chinei s-au înregistrat 52,2 °C, cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în China. Valea Morții din SUA, unul dintre cele mai fierbinți locuri de pe planetă, a înregistrat 53,3 grade C. Încet-încet, din cauza poluării și defrișărilor de pădure, planeta devine o seră în care este tot mai dificil de supraviețuit.
SÂMBĂTĂ, 22 IULIE 2023
Ne descurcăm. Românii nu folosesc tehnica digitală, dar nici nu-și rup oasele la muncă
Greu să explici logic anumite statistici europene în care este analizată și România. În general suntem pe ultimele locuri în topurile pentru lucruri bune, și pe primele la statisticile triste. Câteodată este însă greu să explici concluziile studiilor care se fac. Bunăoară, o recentă statistică publicată de Eurostat, arată că la locul de muncă, românii au cel mai mare procent de salariați care nu au avut niciodată ocazia să folosească un device digital (56,7 la sută din totalul angajaților) și, totodată, au cel mai mic procent de angajați cu locuri de muncă ce presupun folosirea aproape permanentă a unui astfel de instrument sau care lucrează doar pe dispozitive digitale (12%). Media europeană a salariaților care anul trecut au lucrat exclusiv, sau aproape tot timpul, pe device-uri digitale este de 30 la sută. Adică de aproape trei ori mai mult ca pondere față de România. Ca să nu mai amintim de procentul de 46,6% dintre angajații luxemburghezi, care anul trecut au folosit permanent la lucru dispozitive digitale (smartphone, laptop, PC, tabletă). Deci doar 12 la sută din angajații români folosesc exclusiv la muncă dispozitive digitale. Te-ai putea aștepta, dat fiind procentul foarte mic de salariați care lucrează exclusiv din mouse, că românii sunt fruntași europeni la muncă fizică. Ei bine, ne-am descurcat! România nu are cel mai ridicat procent de angajați cu joburi ce presupun aproape sau numai muncă fizică intensă. În mod surprinzător, România se situează peste media europeană și chiar printre statele membre cu cele mai mari ponderi cu angajați care NU trebuie să depună aproape sau deloc efort fizic intens la muncă. Aproximativ 66,51% din angajații României au locuri de muncă ce impun foarte puțin sau deloc efort fizic susținut, mult peste media UE, de 59,70%. Chiar și în Germania, cea mai digitalizată țară UE, procentul joburilor care presupun efort fizic este mai mare decât în România. Privitor la ponderea joburilor care reclamă un efort fizic intens din partea angajatului, România este în rândul țărilor nordice. Țara noastră se află în grupul celor șapte state membre (alături de Suedia, Țările de Jos, Danemarca, Luxembourg, Cehia și Estonia) unde procentul angajaților care au nevoie de efort fizic intens la muncă se situează sub 10% din totalul lucrătorilor, în timp ce media europeană este de 16,1%. Ce înțelegem de aici? Cu toate că avem minimă anvergură în joburile digitalizate, cumva, reușim mai bine decât țări mult mai digitalizate, să evităm joburile care presupun eforturi fizice intense. Ne descurcăm să fie bine mai bine ca alții, cum ar veni!
DUMINICĂ, 23 IULIE 2023
Fotografia săptămânii
Și-au etalat bogăția la săraci. O somptuoasă „nuntă” de câini organizată în Indonezia de către stăpânii acestora a stârnit polemică în această ţară asiatică unde distribuţia bogăţiei este una dintre cele mai inegale din lume. „Nunta” celor doi câini din rasa Malamut de Alaska, îmbrăcaţi în haine tradiţionale javaneze, ar fi costat 200 de milioane de rupii (13.500 de dolari americani), în condiţiile în care salariul minim în Jakarta este de 4,9 milioane de rupii (327 de dolari).
Monica Pană
