RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 26 IUNIE 2023

Bacalaureat. Fițuicile mai de încredere decât DEXONLINE

Luni, proba la limba română de la Bacalaureat a venit cu surprize. Motorul de căutare Google a raportat că în jurul orei 10 dimineața a zilei de luni, au existat peste 100 de căutări pe dexonline.ro după un sinonim la expresia ”de bună seamă”. Nimic neobișnuit nu ar fi fost, dacă momentul căutării nu a fi fost înregistrat chiar în timpul examenului la limba română, iar curiozitatea celor care căutau era legată de unul din subiectele pe care le aveau de rezolvat. Deși predarea telefonului mobil este obligatorie înainte de examen, se pare că mulți elevi l-au păstrat la buzunarul interior ca ”să se ajute”. A devenit virală o știre despre un elev de la Brașov. Chiar în timpul examenului, telefonul său a început să sune strident ca urmare a unui mesaj Ro-Alert. Ghinion curat! Elevul a fost eliminat din examen, el putând reveni ca să-și dea Bacalaureatul numai după două sesiuni viitoare ale examenului. Autoritățile au spus că nu se poate face o legătură între numărul de căutări pe Internet și o posibilă breșă de securitate în privința subiectelor de la proba de limba română. Și totuși, urma lăsată pe Internet certifică indubitabil că s-a copiat!

 

MARȚI, 27 IUNIE 2023

Regulament anti-circ în Parlament

Ca să ferească Parlamentul de șoșoisme, violențe și circ, parlamentarii au votat o serie de modificări la regulamentul de funcționare a instituției. Decizia a venit la o zi după ce senatorul Diana Șoșoacă a făcut scandal la o ședință a plenului reunit. Șoșoacă a mers la pupitrul președintelui cu un fluier și a făcut gălăgie, nemulțumită că nu i se dă cuvântul. La finalul ședinței, a continuat scandalul pe holul Parlamentului, acolo unde a întrerupt o conferință de presă susținută de premierul Marcel Ciolacu. Pentru evitarea unor astfel de mahalagisme parlamentare, în regulamentul modificat s-au înăsprit sancțiunile pentru încălcarea disciplinei parlamentare. Parlamentarii nu mai au voie să filmeze în direct ședințele cu telefonul mobil, nu mai pot vota cu cardul unui coleg, nu mai au voie cu pancarte și bannere în incinta instituției, nu mai pot recurge la violență și trebuie să renunțe la țipete, înjurături, amenințări și calomnii față de colegi. Dacă astfel de încălcări ale disciplinei mai apar pe viitor, cei vinovați vor putea fi sancționați cu reducerea duratei luării de cuvânt la 10 secunde timp de 3 luni, sau, la maxim, cu tăierea indemnizației de parlamentar cu 50% pe șase luni.

 

MIERCURI, 28 IUNIE 2023

Parlamentarii au votat legea de amânare a desființării pensiilor speciale

Parlamentul a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale. Față de varianta prezentată de Guvern, comisiile de specialitate din Parlament au făcut modificări având grijă însă să breveteze un nou tip de lege în România: legea care te scapă de răspundere. De ce? Pentru că, așa-zisa lege a desființării pensiilor speciale în România, este de fapt legea amânării desființării pensiilor speciale și a avantajelor oferite la pachet odată cu acestea. Adică, tot ce este stipulat în lege nu are efect acum, ci doar peste ani și ani.  Astfel, potrivit noilor modificări, procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate. Adică cinci ani de acum nu se schimbă nimic la vârsta fragedă de pensionare a magistraților, dar și a celorlalte categorii de speciali. După ce parlamentarii care au votat miercuri se vor pune la adăpost, cândva prin 2035, prin creșteri de la an la an, vârsta de pensionare a specialilor va fi de 60 de ani. Așa spune legea azi! Nici principiul contributivității nu a fost uitat. Legea nu anulează partea nesimțită din pensie ce se încasează peste dreptul legal dat de nivelul contribuției la pensie de-a lungul activității. Nu se întâmplă asta! Generația actuală de pensionari speciali nu trebuie să-și facă griji!  Privind cu speranță în viitor, parlamentarii au votat trecerea treptată la pensii pe bază de contributivitate până prin anul 2043. Iată, o mostră de lege făcută pentru copiii și nepoții specialilor de azi. Cu această lege, România se prezintă în fața UE pentru a încasa miliardele de euro prin PNRR. N-ar fi de mirare dacă banii,  de care România are nevoie ca de aer,  ne-ar fi dați tot prin 2043, adică atunci când pensiile speciale chiar s-ar putea să fi dispărut.

  

 JOI, 29 IUNIE 2023

Jumătate dintre moldoveni nu s-ar uni cu România

Pentru mulți dintre politicienii români de după 1990, unirea cu Republica Moldova a fost hrană electorală. Poduri peste Prut, ”discriminare pozitivă” pentru tinerii moldoveni în facultățile românești, valuri de propagandă patriotică în care cuvintele ”frați” și ”unire” dominau, toate făcute să exploateze instinctul național al românilor pentru voturi. N-a fost nimic altceva, decât o altă farsă de campanie ca atâtea altele. Pentru că în realitate, nu s-a făcut nimic concret ca Moldova de peste Prut să redevină parte a țării noastre. Și nici nu se putea! Pentru asta, ar fi trebuit pusă întâi cu botul pe labe Rusia. Cine s-o facă? Noi în nici un caz! Și mai este un aspect de care nu s-a ținut seama. Oare moldovenii chiar ar vrea să se unească cu România? S-a dată ca subînțeleasă voința asta, mai ales după ce România a intrat în UE și NATO. Se pare însă că, până la urmă lucrurile nu stau tocmai așa. Un recent sondaj de opinie derulat în Republica Moldova a evidențiat faptul că 50,3 % din cetățenii moldoveni au declarat că ar vota împotriva unirii cu România. E o bulină neagră pentru autoritățile de la București și percepția externă proastă spre care au condus România în ultimul deceniu. Pentru că deși nu sunt interesați de România, peste 58 la sută din cetățenii moldoveni ar vota în favoarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte aderarea la NATO, mai mult de jumătate, 52,6% ar vota împotrivă, iar 33,4% s-ar pronunţa în favoarea aderării. Teama stârnită de umbra Marelui Urs nu se va stinge niciodată. Dealtfel anii de teroare și rusificare forțată și-au pus amprenta pe modul de gândire a multor cetățeni de peste Prut. A reieșit din răspunsurile la întrebarea privitor la cine e vinovatul pentru războiul din Ucraina. Deși aproape un sfert dintre subiecții sondajului au răspuns că Putin este vinovatul, 17,8% au arătat spre SUA, 11,7% spre conducerea Ucrainei, iar aproape 10 la sută cred că NATO e de arătat cu degetul. Sondajul a fost realizat de Centrul de Studii Sociale şi Marketing „CBS-Research”, cu suportul financiar al Uniunii Europene, în intervalul 10 – 19 iunie, pe un eșantion de 1121 persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult, prin interviu telefonic moderat de intervievator (CATI).

 

VINERI, 30 IUNIE 2023

OUG. Guvernul ordonă economiei să trăim bine!

În loc să crească puterea de cumpărare a românilor prin reforme, Guvernul torpilează economia de piață cu OUG-uri. Guvernul a adoptat vineri Ordonanța de Urgență prin care vrea să limiteze adaosul comercial pentru trei luni, astfel încât prețul unor alimente să scadă la raft. Adaosul comercial nu va depăși 20%, iar măsura ar urma să se aplice pe lanț, de la procesatori, distribuție, la supermarketuri, astfel încât prețurile să scadă la 14 produse agricole și alimentare. Cum se limitează adaosul comercial? La producător la maxim 20 la sută față de prețul de producție, distribuitorii maxim 5 la sută față de prețul de achiziție, la supermarket maxim 20 la sută față de prețul de achiziție. Cine nu respectă aceste adaosuri primește amendă între 100.000 și 2 milioane de lei. Sunt vizate ieftiniri ale prețului de la raft pentru 14 alimente de bază (pâine, lapte de vacă, telemea, iaurt, făină albă, mălai, ouă, ulei, carne de pui, legume, fructe, cartofi, zahăr). Măsura este prevăzut să funcționeze pentru 3 luni de zile. Premierul a definit această acțiune cu impact economic ca o măsură care ”concretizează viziunea despre patriotism economic și productivism”. Bineînțeles, economiștii care înțeleg că în piața liberă prețurile sunt reglate de principiul cererii și ofertei ar putea fi derutați de conceptul acesta de ”patriotism economic”. Pentru că nu prea e patriotic să te bagi cu foarfeca în prețurile afacerilor private. Nu e treaba statului să stabilească prețurile la piață. Economia trebuie lăsată liberă – cerere și ofertă, iar statul trebuie să intervină cu reglementare numai atunci când piața este acaparată sau există o poziție de forță pe piață. Nu e cazul acum!  Dacă ajunge totuși statul să intervină, înseamnă că avem o guvernare neadecvată, care a ratat tema la economie, a produs în schimb inflație, și-a sărăcit cetățenii și acum trișează ca să mai dreagă busuiocul. Cum adică trișează? În mod normal, un guvern competent și vizionar aranjează de așa manieră lucrurile încât cetățenii săi să se bucure de o putere de cumpărare tot mai mare cu care să-și poată permite cumpărături la prețuri stabilite liber de piață. Guvernele României au ratat asta! Ce rămâne de făcut? Fofârlica! Guvernarea intră peste piață și impune prețuri mai mici așa încât săracii produși tot de ea să-și mai poată face o mămăligă sau un ou fript în ulei. Asta ca să nu-i sară în cap. Guvernanții știu că nu fac bine! Altfel nu ar fi limitat măsura la doar 3 luni. Vor să vadă cât de mare e răul pe care îl produc. Ce rău? Păi, bunicii povestesc încă despre penuria de mărfuri și cozile imense la produse din vremea în care toate prețurile în România erau  stabilite de stat. În trei luni, se poate observa dacă măsura tinde să ducă spre penurie. Și mai e ceva de observat. Cu cât se vor reduce prețurile la raft la cele 14 produse de bază cu adaos impus? Că dacă ai de plătit doar cu 50 de bani mai puțin pe o pâine nu merita deranjul.

 

SÂMBĂTĂ, 01 IULIE 2023

Românii se întorc la sat, dar nu în cele părăsite

”Veșnicia s-a născut la sat”, spunea cândva Lucian Blaga, referindu-se la izvorul nesecat de românism aflat dintotdeauna în vatra satului. Comunismul a sabotat destinul rural al românilor, transferând spre oraș milioane de oameni care să ocupe joburile apărute ca urmare a industrializării forțate din acea perioadă. Căderea dictaturii a accelerat migrarea românilor spre centrele urbane tot mai atractive din punct de vedere al locurilor de muncă și distracției, satul trecând printr-un fenomen crunt de depopulare timp de mai bine de 20 de ani. Surprinzător însă, o analiză de pe panorama.ro surprinde un nou fenomen social care se face simțit în România ultimilor ani: românii de la oraș se întorc la țară. În anul 1948, populația României aparținea zonei rurale în proporție de peste 76%, procentul scăzând constant până la 46% în 2011.  Analiza relevă că de atunci trendul s-a inversat populația din zona rurală a României ajungând în 2022 la 47,8 % din totalul populației. După 1989 niciodată România nu a avut o proporție atât de mică de populație urbană (52,2%). Există însă o particularitate notabilă la această migrație inversă spre sat.  Locuitorii de la oraș nu se întorc în satele îndepărtate de zonele urbane, sate care au rămas și vor rămâne în părăsire pentru totdeauna. Zona rurală care se repopulează acum se află în vecinătatea de până la 50 de kilometri din jurul marilor aglomerații urbane. Practic, suburbiile marilor orașe românești se extind tot mai mult cuprinzând comunele limitrofe una câte una. De ce părăsesc românii orașele mari? Sociologii pun acest fenomen pe stresul generat de aglomerația urbană, prețurile mari la chirii și locuințe, costul tot mai mare la utilități, traficul infernal și, în multe cazuri, lipsa de confort dată de traiul în comun. Dacă trendul migrației spre zonele rurale se va păstra, într-o perioadă de câteva decenii un procent de 25-30 la sută din populația activă a marilor orașe românești va fi formată din navetiști care doar vor lucra acolo, vor face cumpărăturile și își vor aduce și lua copiii de la școală, pentru că viața lor privată se va derula la țară, în noile suburbii ale marilor orașe,  acolo unde vor locui.

 

DUMINICĂ, 02 IUNIE 2023

Fotografia săptămânii

Franța în flăcări. Revoltă în Franța după ce un adolescent de 17 ani a fost omorât de un polițist. Moartea adolescentului şi circumstanțele sale au stârnit emoţie şi furie populației, care au dus la confruntări extrem de violente cu forțele de ordine în mai multe orașe franceze.

 

Monica Pană