RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 05 IUNIE 2023

Semnul că se comasează suprafața agricolă în România

Potrivit datelor comunicate la începutul săptămânii de către Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA), în perioada martie-mai 2023 fermierii din România au depus 755.810 cereri de plată, pentru o suprafață de peste 9,95 milioane hectare, în cadrul Campaniei de depunere fără penalități a Cererilor de plată pentru subvențiile directe la hectar, din fonduri europene. Interesant este că față de anul trecut sunt cu 34000 mai puține cereri de plată. Înainte de a concluziona că suntem martori la un recul al producției agricole, cei de la APIA au observat că suprafața de teren pentru care s-au făcut cereri anul acesta este mai mare cu 22.000 de mii de hectare față de cea de anul trecut. Concluzia este că față de anul trecut un număr mai mic de fermieri administrează o suprafață mai mare de teren agricol. Este semnul foarte clar că, încet-încet, în România practicarea agriculturii pe petice mici de teren dispare, iar fermierii români își merită tot mai mult acest nume pentru că ajung să administreze suprafețe agricole mari care să le asigure productivitate și competitivitate pe piață. Din județul Hunedoara, APIA a primit un număr de 15934 de cereri de plată, pentru o suprafață cultivată de aproape 130.000 de hectare.

 

MARȚI, 06 IUNIE 2023

Pilonul II de pensii se ține bine

S-au împlinit 15 ani de când a început să funcționeze Pilonul II de pensii administrat privat. În general, lumea a auzit de Pilonul II de pensii, dar sunt destul de puțini români care știu detalii despre ce reprezintă acesta. În esență Pilonul II de pensii nu e altceva decât un cont de economii obligatoriu. În fiecare lună se reține 3,75 la sută din salariul brut cu care se alimentează acest cont pentru fiecare salariat. Banii adunați nu stau însă pur și simplu într-un cont. Cei care administrează acești bani îi investesc în diferite instrumente financiare cum ar fi acțiuni, obligațiuni sau depozite de bancă. Se obține astfel o dobândă. Astfel că, atunci când va trebui să ieși la pensie vei primi mai mulți bani decât ai cotizat în perioada de contribuție. Cel mai rău scenariu poate avea loc în cazul unei crize majore. Atunci la pensie nu vei putea primi decât exact suma cu care ai contribuit la Pilonul II, pentru că acesta este garantat de stat, spre deosebire de pensia de stat. Și tot un avantaj față de pensia de stat este că în caz de deces, banii adunați de tine vor putea fi moșteniți de urmași.  Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns în acest an în România la un număr total de peste 8 milioane de participanți. Pilonul II a colectat de când există contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a realizat plăți totale în valoare de peste 1,4 miliarde de lei către un număr total de cca. 108.000 de beneficiari (participanți și moștenitori). De la lansarea sistemului și până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflației de 4,38% pentru aceeași perioadă.

 

MIERCURI, 07 IUNIE 2023

De ce în județul Hunedoara în martie sunt cele mai multe nașteri?

Institutul Național de Statistică (INS) are de multe ori teme de lucru dintre cele mai năstrușnice. De exemplu, ultima producție din acest registru a vizat o statistică pe județe a lunii din an în care se nasc cei mai mulți copii. Cercetarea statistică a INS are la bază diferiți parametri care fac ca în anumite județe să se nască mai mulți copii primăvara, în timp ce în altele toamna este perioada de boom demografic. E destul greu să analizezi criterii după care să determini un vector statistic care să indice o legătură cu momentul nașterii. Se pare că în domeniul statistic sezonalitatea nașterilor se poate lega de temperatura ambientală și lungimea zilelor, parametrii care se schimbă în decursul unui an într-o proporție care depinde de latitudine. Alți parametri luați în calcul sunt venitul, cultura, vacanțele cuplurilor. V-ați fi putut imagina că toți acești parametri influențează frecvența sexului, existând posibilitatea astfel de a determina statistic luna în care ar putea avea loc o naștere funcție de locul unde se află cuplul și statutul său social? INS a realizat o hartă statistică cu județele României marcând pentru fiecare județ luna în care se nasc cei mai mulți copii. În județul Hunedoara, numărul record de nașteri are loc în luna martie. Dacă facem un calcul, se poate afla că momentul de maxim al concepției în județul Hunedoara este luna iulie. E cald, ziua este lungă, vacanțele sunt în toi. Veridic! La nivel de țară, anul trecut s-au născut în România peste 168.000 de bebeluși, cei mai mulți venind pe lume în luna septembrie. Are sens, într-un fel,  pentru că există și vacanță de iarnă! E puțin ciudat însă referitor la alt parametru luat în calcul: în ianuarie nu e cam frig pentru sex?!

 

JOI, 08 IUNIE 2023

Primele prăbușiri în groapa bugetară de 20 de miliarde de lei

Executivul a alocat joi 16,7 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară pentru mai multe primării care se confruntă cu dificultăţi în plata salariilor, cheltuielilor pentru protecția copilului şi asistenţă socială, precum şi a facturilor restante. Beneficiari ai acestor fonduri alocate sunt 22 de unități administrativ-teritoriale din 17 județe (2 municipii – Medgidia și Gheorgheni, 1 oraș, 19 comune) care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește asigurarea surselor de finanțare a cheltuielilor curente și de capital. Fenomenul este îngrijorător. De obicei, în lunile iulie sau august, la rectificarea bugetară, primăriile aflate în dificultate financiară primeau sprijinul cerut. În 2023 situația este mai gravă decât în toți anii anteriori pentru că nu au trecut nici șase luni din acest an și au și apărut semnele falimentului la peste 22 de unități administrative din țară.  Aceste UAT-uri deja și-au consumat bugetele pentru salarii și cheltuieli de funcționare, deși inițial, la început de an, aveau bugetele construite pe tot anul în curs. Singura explicație rezonabilă este că deficitul bugetar de 20 de miliarde de lei începe să-și arate colții și nu peste mult timp vor trebui luate măsuri dure și nepopulare pentru a echilibra situația financiară în statul român. Pentru că, nu există Fond de rezervă suficient de mare ca să poată acoperi toată incompetența și risipa ce s-a manifestat de la vârful până la poalele sistemului public național.

 

VINERI, 09 IUNIE 2023

Mândrie pentru elvețieni și britanici! Viteză de 200 km/h pe oră pe CFR

A vuit presa ”patriotică” despre un record extraordinar înregistrat pe Căile Ferate Române (CFR). O locomotivă a atins 210 km/h la centrul de testare de la Făurei. La prima vedere s-ar putea crede că, uite dle!, începe să se vadă efectul modernizărilor de pe calea ferată românească. Curând vom putea goni de la Timișoara la București cu 200 la oră. Din păcate, nici pomeneală de așa ceva. Primul semn de exclamare a fost lansat de numele Făurei. Cum să meargă trenurile ca vântul la Brăila, când pe Coridorul IV Pan-European ne târâm cu 45 de km/h pe calea ferată? De abia după ce trecem de titlul știrilor începem să ne dezmeticim. Linia aia ferată de la Făurei nu e o cale ferată de rând. Ea face parte din ceea ce se numește Centrul de Testări Feroviare Făurei, o mândrie a regimului comunist înființată în 1978 și care a fost recent modernizat. Deci calea ferată românească pe care s-a mers cu 210 km/h este un fel de laborator pentru căile ferate, nu o linie modernizată destinată transportului de călători. Dar totuși, poate avem cu ce ne mândri dacă ne gândim la locomotivă. Ce locomotivă fenomenală a putut să atingă viteza de record național românesc. Ne lămurește presa locală din Brăila. ”Obiectiv. Vocea Brăilei” explică că locomotiva rulată pe calea ferată de test de la Făurei a fost de fabricație elvețiană fiind destinată pieței din Marea Britanie. Deci nici o șansă să o vedem în România. Pur și simplu, constructorii elvețieni au plătit Centrului de Testări Feroviare de la Făurei un test pentru locomotiva lor fabricată pentru englezi. Halal, record! Pe noi nu ne încălzește cu absolut nimic că englezii se vor bucura de călătorii cu trenul ultrarapide. ”Recordul” nu are de ce să-i umple de mândrie pe români, ci mai mult pe britanici și elvețieni. Și totuși defilarea asta festivistă cu recordul de viteză pe calea ferată românească trebuie înțeleasă în specificul național: CFR-ul e praf și pulbere, românii circulă ca vitele în vagoane murdare cu toalete insalubre, dar, ia uitați-vă, ce linie de testare locomotive top-noch avem!!! Păi, nu suntem noi cei mai grozavi?!

 

SÂMBĂTĂ, 10 IUNIE 2023

Analiză la sânge! De ce România este o țară bogată cu locuitori săraci?

Există sute de studii, analize și rapoarte economice despre influența economică pe care UE a avut-o pentru România de la aderare țării în 2007 și până acum. Multe din aceste documente sunt infestate cu interes politic care denaturează realitatea pentru a sluji propaganda pro sau contra apartenenței la Uniunea Europeană. Din când în când însă, apare o analiză care prezintă, cu claritate și maximă veridicitate, parcursul economic și social al României ca țară membră a UE. O astfel de analiză a fost dată publicității recent de Institutul Național de Cercetări Economice ”Costin Kirițescu” (INCE) de pe lângă Academia Română. Materialul, prezentat pe www.hotmail.ro, se bazează pe identificarea a 160 de indicatori calitativi și cantitativi care pot consolida o imagine ”la zi” asupra evoluției modelului social și economic românesc. Astfel analiza a scos în evidență punctele tari și cele slabe ale României în 2023, în esență ceea ce se numește o analiză SWOT. Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, and Threats) este o tehnică prin care poți evalua performanța, concurența, riscul și potențialul unei afaceri, iar cercetătorii de la INCE au extrapolat această tehnică pentru a pune un diagnostic de țară. Comparația este făcută între datele economice și sociale ale României de la momentul aderării la UE din 2007 și cele existente în anii de după 2020. Studiul este foarte vast, dar spicuind printre datele lui se pot extrage elemente care să demonstreze de ce România este o țară bogată cu cetățeni săraci. Dar chiar este România o țară mai bogată de când a devenit membru UE? Comparația cu ea însăși de acum 16 ani nu lasă loc la nici un dubiu: da, România s-a dezvoltat spectaculos economic. Au contribuit la asta din greu banii europenilor. Analiza SWOT precizează că în perioada 1 ianuarie 2007-30 decembrie 2022, România a primit 81,3 mld. euro de la UE și a contribuit la bugetul UE cu 26,7 mld. euro (sursa: Ministerul Finanțelor Publice). Deci, România este beneficiar net al apartenenței la UE, cu un sold pozitiv în favoarea ei de 54,6 miliarde de euro. Din 2007, a crescut considerabil și puterea de cumpărare standard (PCS) legată de PIB-ul pe cap de locuitor. Dacă în anul 2007, PIB mediu pe locuitor din România reprezenta doar 44,2% din media UE 27, în anul 2022 acesta reprezenta 77,0%. Analiza SWOT constată și o creștere notabilă a stabilității financiar-bancare. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) erau de 52,3 miliarde de euro la 31 decembrie 2022, față de doar 27,1 miliarde de euro la 31 decembrie 2007. Creșterea economică a României își are sursa și în fluxul tot mai mare de investiții străine din perioada analizată. Conform datelor furnizate de UNCTAD , la finele anului 2021, stocul de investiții străine directe (ISD) era de 108,7 mld. euro (peste 40,0% dintre acestea fiind localizate în industrie), comparativ cu 60,9 mld. euro în anul 2007. Comparată cu ea însăși, România din ultimii ani este o vedetă economică față de România din 2007. Toate aceste date au tendința de a nu fi crezute de români, pentru că prea mulți dintre ei văd doar o slabă îmbunătățire a nivelului lor de trai în ultimul deceniu, în timp ce alții au sărăcit și mai mult. Acest lucru se întâmplă nu pentru că România nu s-a dezvoltat și nu produce mai mulți bani ajutată de Uniunea Europeană. Acest fapt e cert. Problema în România este că distribuirea acestei bogății a României este viciată. Nu este echitabilă. Analiza SWOT arată că mecanismele de redistribuire actuale nu asigură transpunerea creșterii economice în bunăstare pentru toate categoriile de locuitori. Sunt în principal nedreptățite categoriile profesionale care nu fac parte din magistratură, armată sau instituțiile de forță ale statului. În Raportul de țară 2016 pentru România întocmit de Comisia Europeană se arată că  ”România are una dintre cele mai mari creșteri economice, dar pe de altă parte există și o altă fațetă. Vedem că această creștere nu este distribuită către toată lumea”. Adică modelul de creștere economică actual nu lucrează în interesul cetățeanului, pentru că deși țara crește, cetățeanul rămâne tot sărac în majoritate. Cauza: corupție,  alimentarea unor privilegii pentru oligarhiile formate din magistrați, parlamentari, militari, polițiști și jandarmi, sau alocarea de sume imense pentru investiții care nu servesc interesul general. Efectul este un venit pe cap de locuitor care, chiar dacă este mai mare decât cel de acum 16 ani, este mult sub potențialul economic al țării și printre cel mai mic din Uniunea Europeană. Asta face ca în România ocuparea unui loc de muncă nu reprezintă întotdeauna o garanție pentru un trai decent. Sunt multe concluzii care se pot trage din toate informațiile prezentate în analiza SWOT a celor de la INCE. Reiese însă foarte clar că apartenența la Uniunea Europeană este principalul motiv care a contribuit la o creștere economică și dezvoltare notabilă a României. Problema, relevată în analiza SWOT,  este că această creștere economică nu este într-un raport proporțional cu nivelul de trai al românilor. Rezultă că avantajul de a fi în Uniunea Europeană este viciat parțial de managementul clasei politice românești care gestionează catastrofal de rău și inechitabil bogăția țării. Din această cauză nu avem încă autostrăzi, spitale noi, sau școli moderne. Tot din această cauză avem cele mai mici salarii, nedreptatea cu pensiile speciale, cele mai multe WC-uri în curte și cele mai proaste statistici la mai toți indicatorii care indică calitatea vieții. Practic, de aia,  România este astăzi o țară bogată cu cetățeni săraci.

 

DUMINICĂ, 11 IUNIE 2023

Fotografia săptămânii

Record. Un rubin uriaş de 55,22 carate, denumit ”Estrela de Fura”, cel mai mare scos vreodată la licitaţie, a fost adjudecat la New York pentru suma de 34,8 milioane de dolari, un record pentru această piatră, a anunţat casa de licitaţii Sotheby’s.

 

 

Monica Pană