RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 12 DECEMBRIE 2022

Diferență esențială față de București: Există corupție La Bruxelles, dar acolo este și anticorupție

Scandal mare cât Parlamentul European. Dna Eva Kaili (foto), ditamai vicepreședinte al Parlamentului European, a fost prinsă cu mâța-n sac. Dar ce zic eu mâță, cu ditamai caracatița. Diagnosticul pus de procurori a fost spălare de bani, luare de mită și corupție. Bănuiala rezonabilă este că distinsa doamnă Kaili,  a primit șpagă din Qatar pentru apărarea intereselor emiratului legat de organizarea Campionatului Mondial de Fotbal. În casa Evei Kaili, polițiștii au găsit 600.000 de euro cash în saci și alți 150.000 de euro ascunși sub pătuțul copilului său, în vârstă de 10 luni. Aici, corupții din România au dat din mână a lehamite, ”cum, nene, în saci ținuți acasă? Amatori!!!”. Și pe bună dreptate, pentru că mita primită de politicienii corupți din România nu o mai găsește nimeni niciodată. Celor care încearcă să apere corupția românească arătând că nici la alții nu e altfel trebuie să li se povestească ce s-a întâmplat când dovezile s-au adunat în dosarul penal al anchetatorilor. Distinsa doamnă Eva Kaili şi alte trei persoane au fost inculpate şi încarcerate pe loc în Belgia. Eva Kaili nu a putut beneficia de imunitatea sa parlamentară, deoarece infracțiunea de care este acuzată a fost constatată „în flagrant delict”. În Grecia, țara de origine a europarlamentarei socialiste, în secunda doi de la izbucnirea scandalului,  autoritatea de luptă împotriva spălării banilor a anunțat că măsura împotriva eurodeputatei vizează blocarea tututor conturile bancare, seifurilor, companiilor și oricăror alte active financiare. Practic, autoritățile au acționat decisiv în doar câteva zilei în cazul de scandal Kaili: dna este la arest, tot ce are este sechestrat, iar viitorul ei politic nu mai există. Potrivit codului penal care acționează la Bruxelles, există două posibilități în cazul doamnei Kaili: când cel care primește mita își încalcă atribuțiile, se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare, și când, în schimbul banilor, se folosește de poziția sa pentru a face jocurile în favoarea celui care a plătit, pedeapsa în acest caz pornește de la cel puțin 10 ani de închisoare. Prin urmare, date fiind dovezile pe care organele de anchetă nu s-a codit să le găsească,  europarlamentarul corupt are asigurată hrana și cazarea în următorii ani. Da, nu are cum să nu existe corupție la Bruxelles. Dar acolo există și anticorupție. Pe când se reiau și la București astfel de lucrări judiciare împotriva marii corupției? Dosarul domnului Bădălău pare în context un fel de praf în ochi.

 

MARȚI, 13 DECEMBRIE 2022

În afară de Dumnezeu, în cine mai au încredere românii?

Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relații Internaționale (ISPRI) au dat marți publicității un sondaj privitor la instituțiile în care românii își depun încrederea în ultimul timp. Potrivit datelor sondajului,  66,3% dintre români au încredere multă sau foarte multă în Biserică, 61,4% în Armată, 60,2% au încredere în Academia Română, 48,3% în Poliţie, iar, surpriză!,  43,3% au încredere în Primăria din localitatea unde locuiesc. Cea mai puțină încredere o prezintă, potrivit sondajului: partidele politice – 55,4% încredere foarte puțină, 33,7% încredere puțină; Parlamentul – 52,1% încredere foarte puțină, 33,7% încredere puțină; Guvernul – 46,9% încredere foarte puțină, 32,2% încredere puțină; Președinția – 48,9% încredere foarte puțină, 33,7% încredere puțină. Un fapt încurajator, potrivit studiului, indiferent de confesiunea sau religia avută, 91,6% dintre respondenți au spus că cred în Dumnezeu. Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 9 decembrie, iar la acesta au răspuns 1.000 persoane.

 

MIERCURI, 14 DECEMBRIE 2022

AVEM BUGET! DAR BANI AVEM?

Parlamentul a adoptat miercuri bugetul de stat pe anul 2023, fără modificări față de varianta propusă de Guvern.  Ca de fiecare dată bugetul este o poveste cu câștigători și pierzători, esențial fiind de fiecare dată cine primește mai mulți și cine pierde mai mulți bani. Pentru anul viitor, strategia bugetară a Guvernului înseamnă mai mulți bani la buget pentru: Ministerul Apărării – 35,2 miliarde de lei (+52%), Administrația Prezidențială – 120 de milioane de lei (+35%), Ministerul Afacerilor Externe – 599,5 milioane de lei (+12,17%), Ministerul Afacerilor Interne: 25,5 miliarde lei (+12,17%), Ministerul Agriculturii: 25,2 miliarde lei (+7%), Ministerul Antreprenorialului și Turismului: 4 miliarde lei (+3%), Ministerul Cercetării: 3,189 miliarde lei (+69,7%), Ministerul Culturii: 1,24 miliarde lei (+20,6%), Ministerul Dezvoltării: 12,6 miliarde lei (+31,3%), Ministerul Economiei: 702 milioane lei (+0,08%), Ministerul Educației: 32,5 miliarde lei (+7%), Ministerul Familiei: 620,7 milioane lei (+619%), Ministerul Finanțelor: 6,4 miliarde lei (+5%), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 11,7 miliarde lei (+29,7%), Ministerul Mediului: 3,76 miliarde lei (+76,6%), Ministerul Transporturilor: 23,3 miliarde lei (+16,6%), Senat: 324,9 milioane lei (+47%), Secretariatul General al Guvernului: 3,29 miliarde lei (+20%), Serviciul de Informații Externe: 715,2 milioane lei (+18%), Serviciul de Protecție și Pază: 442,5 milioane lei (+12%), Servicul de Telecomunicații Speciale: 1,15 miliarde lei (+62%), SRI: 3,92 miliarde lei (+21,7%), TVR: 415 milioane lei (+1,8%), Societatea Română de Radiodifuziune: 415 milioane lei (+8,6%), Agerpres: 27,1 milioane lei (+9%), Autoritatea Electorală Permanentă: 361,9 milioane lei (+14%), ANSVSA: 1,54 miliarde lei (9,8%), Avocatul Poporului: 26,9 milioane lei (+18,5%), Consiliul Concurenței: 73,9 milioane lei (+9,4%), Curtea de Conturi: 432,3 milioane lei (+18%), Consiliul Superior al Magistraturii: 245,5 milioane lei (+18%), Înalta Curte de Casație de Justiție de 15 ori mai mare, respectiv de 2,67 miliarde lei. Lista instituțiilor cu bugete mai mici este mai scurtă decât cea a instituțiilor pe plus. Au primit mai puțini bani: Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei (-2,88%), Ministerul Energiei: 2,96 miliarde lei (-64%), Ministerul Justiției: 2,9 miliarde lei (-51,7%), Ministerul Muncii: 60,9 miliarde lei (-4%), Ministerul Public: 1,67 miliarde lei (-5,7%), Ministerul Sănătății: 23,3 miliarde lei (-6,3%), Ministerul Sportului: 580,9 milioane lei (-3,5%), Ministerul Finanțelor –56 miliarde lei (-3,18%). Bugetul a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,4% din PIB și pe o creștere economică de 2,8 la sută. De asemenea, Guvernul susține că, în anul 2023, cheltuielile  pentru investiții vor ajunge la 112 miliarde lei și vor reprezenta aproximativ 7,22% în PIB, cifre record din 2009 încoace. La prima vedere, se vede că Guvernul a pus accent în anul viitor pe echiparea armatei, lucru perfect justificat în condițiile amenințărilor venite dinspre Rusia. O bulină neagră pentru bugetele diminuate la sănătate și umflarea politică cu +619% a bugetului ministerului condus de Gabriela Firea!  O parte din analiștii economici consideră totodată că bugetul aprobat este un pic prea optimist. De exemplu, Consiliul Fiscal estimează un deficit de 5,7% în 2023, comparativ cu ținta de 4,4% asumată de Guvern, deoarece sunt probabile încasări de venituri cu circa 11,3 miliarde lei mai mici comparativ cu țintele asumate în buget, în timp ce cheltuielile sunt subestimate cu cel puțin 0,58% din PIB. Referitor la nivelul record stabilit pentru investiții, analiștii economici consideră că o ținta ambițioasă stabilită îi ajută, de fapt, pe guvernanți să mascheze un deficit mai mare. Cum? Dacă, pe parcursul anului alte nevoi ale altor ministere vor trebui acoperite urgent, guvernul va avea de unde să taie. Exact! De la bugetul mărit al investițiilor! În fine, se apreciază că și creșterea de 2,8 la sută pe care a fost construit bugetul este supra evaluată. Analiștii economici consideră că anul viitor economia românească nu va crește cu mai mult de 2,8%. În concluzie, deși avem buget, problema banilor în anul care vine rămâne tot în zona ”nu avem”, a deficitelor și a îndatorării.

 

JOI, 15 DECEMBRIE 2022

Infantilism! Gardul, noua politică europeană?

Cancelarul Austriei vrea gard la frontiera Bulgariei cu Turciei. Cerința domnului Karl Nehammer a fost exprimată în această săptămână în contextul discuțiilor despre acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Înaintea reuniunii șefilor de stat și de guverne de la Bruxelles, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a spus că ar vrea ca la frontiera externă a UE să fie construite garduri cu bani europeni pentru a pune frână migrației ilegale şi a nominalizat în acest sens Bulgaria, calculând deja că Bruxelles-ul ar trebui să deblocheze două miliarde de euro pentru gardul pe care Sofia ar trebui să şi-l ridice la graniţe. Pentru Europa de Est și mai ales pentru fosta Germanie comunistă, zidul este simbolul cel mai odios al dictaturii, al lipsei de libertăți, al umilinței umane. E adevărat că în comunism gardurile erau ridicate la interior ca măsură administrativă a privării de libertate din imensa pușcărie impusă în țările aflate sub influența Uniunii Sovietice. Acum, prospera Europă vrea, în același mod, dar în ”oglindă”, la exterior,  să oprească valul de migranți plecați din țara lor din cauza sărăciei, războiului sau a lipsei libertății. La fel ca inadaptatul Trump cu zidul său utopic început între SUA și Mexic, cancelarul austriac crede că un zid pus în fața migrației la bulgari va opri istoria care acum a început să consemneze ceea ce ar putea fi numit cândva ”marea migrațiune din secolul XXI”. Cerința de zid a austriacului cu funcție arată o îngustime de viziune cruntă, dacă nu cumva e un mic parșivism care să creeze pretext de respingere și pe mai departe a intrării Bulgariei și României în Schengen. Niciodată, de când e lumea lume, un gard, un zid, nu a putut opri schimbările mari aduse de vremuri. Zidul Berlinului a fost distrus piatră de piatră de oameni în 1989. Trumpismul ăsta cu gardul al cancelarului Austriei trebuie să fie tras pe dreapta.  Un gard construit la granița Bulgariei cu restul lumii nu va putea opri exodul lumilor din Orient. Dacă Turcia eliberează cei 3,6 de migranți din taberele de pe teritoriul lor, tabere susținute financiar de Europa, nici un zid nu rezistă valului de migranți. Așa cum zidurile nu au putut salva de la dispariție comunismul, nici gardurile nu vor putea salva Occidentul de la o schimbare masivă de structură și sistem. Cu ce se confruntă Occidentul acum nu poate fi tratat cu ziduri. E nevoie de o diplomație de top, de intervenții economice care să trateze sărăcia în țările sursă a migrației, sau, în ultimă instanță, de o forță armată redutabilă acolo unde nu poate fi evitată confruntarea. Zidul cerut de austriac ar fi de folos, poate, doar cățeilor bulgari comunitari în nevoi.

 

VINERI, 16 DECEMBRIE 2022

Treizeci de ani de promisiuni mărețe

Încă una a apărut vineri. Potrivit ministrului Transporturilor, Programul Operațional pentru Transport, mecanismul prin care Uniunea Europeană cofinanțează nerambursabil cu fonduri europene proiectele din domeniul infrastructurii și transporturilor în perioada 2021 – 2027 a fost aprobat de către Bruxelles. Printre proiectele care urmează să fie finanțate prin POT 2021-2027, anunță oficialul,  se numără:  Autostrada Sibiu-Pitești, Autostrada Sibiu-Brașov,  Autostrada Ungheni-Iași-Târgu Neamț-Târgu Mureș (mai puțin sectoarele de capăt finanțate prin PNRR), Autostrada Brașov-Bacău, Autostrada Timișoara-Moravița, Autostrada Pașcani-Siret. Suma alocată prin POT 2021-2027 este de 9,6 miliarde de euro, din care 4,65 miliarde de euro sunt fonduri europene nerambursabile. Deci, de la vârful ministerului Transporturilor, promisiunea a fost făcută. Nu e mare scofală. Dacă în 2027 România chiar va avea autostrăzile promise, abia atunci ar fi timpul să aplaudăm. Date fiind precedentele, pronosticul e rezervat.

 

SÂMBĂTĂ, 17 DECEMBRIE 2022

Toaletare media în Republica Moldova. Au fost suspendate toate posturile TV toxice

Comisia pentru Situații Excepționale din Republica Moldova a suspendat licențele de emisie a șase posturi de televiziune. Este vorba de Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova şi TV6. Canalele – dintre care unele emit în limba română şi altele în limba rusă – sunt strâns legate de politicianul şi omul de afaceri rusofil Ilan Şor, un fel de Sebastian Ghiță de-al moldovenilor,  care a fugit din țară în 2019 după alegerea președintei Maia Sandu (foto). Imediat, sâmbătă, Rusia a denunțat decizia luată pe care Moscova a calificat-o drept ”cenzură politică”. Reacția Moscovei nu poate fi percepută fără un hohot de râs homeric. Adică Rusia,  tata și mama cenzurii secolului 21, Rusia,  acuză Republica Moldova că își apără democrația de influența nefastă a mass-mediei rusești?! Președinta moldovenilor, dna Maia Sandu a explicat cum nu se poate mai elocvent decizia. Libertățile în democrație merg până acolo unde ele nu se întorc chiar împotriva democrației care le permite.  „Decizia are la bază constatările Consiliului Audiovizualului în privința acestor posturi, care arată lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor din țară şi a războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, şi vine să protejeze spațiul informațional național şi să prevină dezinformarea”, a punctat șefa statului într-un comunicat publicat de Serviciul de presă al instituției prezidențiale. De asemenea, președintele Maia Sandu a subliniat că, în actuala situație incertă în care se află țara din cauza războiului provocat de Rusia în Ucraina,  este foarte important să fie prevenită orice încercare de destabilizare a țării. O gândire foarte bună pentru protejarea democrației, gândire, să recunoaștem, care de prea multe ori deja am dori să o vedem și la București, dacă nu pentru altceva, măcar pentru sănătatea mintală a românilor.

 

DUMINICĂ, 18 DECEMBRIE 2022

Fotografia săptămânii

„Harry & Meghan”, serialul-documentar Netflix despre Prinţul Harry al Marii Britanii şi soţia sa, a devenit cel mai vizionat documentar în prima săptămână de la lansare din istoria companiei americane de streaming, cuplul regal încasând între 100 și 150 de milioane de dolari pentru a participa la seriale.

 

Monica Pană