RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 21 NOIEMBRIE 2022
Provocări în dorul Lelii. Fularul revizionist al lui Viktor Orban
Dacă ar fi Putin, iar Ungaria ar fi Rusia, e mai mult decât o bănuială rezonabilă că politica externă a lui Viktor Orban ar trece prin război de cotropire Ardealul în numele unei legitimități istorice, exact cum face acum Putin cu Ucraina. Dar domnul Viktor Orban e doar un peștișor mic în arena mondială a puterilor militare. Un fel de pechinez politic care, în lipsă de alte mijloace, se străduie din răsputeri să latre ca un pitbull. ”Cumsecădenia” aproape condamnabilă a Uniunii Europene i-au permis acest joc politic care pentru Ungaria a însemnat ciopârțirea statului de drept, iar pentru vecinii Ungariei o permanentă hărțuire cu bombițe pline de simboluri revizioniste lansate cu aer șmecheresc. Atât s-a putut din partea micului autoritarist de la Budapesta. Fularul cu harta Ungariei Mari, purtat luni de Viktor Orban, e doar un nou episod din această linie politică cu mesaj către naționaliștii unguri, dar și pentru Putin, dacă vreodată zbirul de la Răsărit va ajunge să rupă în două România ca să-i facă Ardealul cadou lui Orban. Bineînțeles, gestul lui Orban a fost criticat în Parlamentul European. Apă de ploaie pentru liderul maghiar care se vede deja încarnarea unui destin istoric – la fel ca Putin – care să facă din imperialismul secolelor trecute a Ungariei ce a fost și încă mai mult decât atât. Regimul Orban nu are rachete și tancuri, dar ipocrizia și șerpăreala guvernului de la Budapesta operează nestingherit și în România și, chiar și așa pipernicit cum e, face totuși mult rău. Aflăm că cei de la Consiliul Naţional Secuiesc a cerut statelor membre ale spațiului Schengen să solicite informații de la liderii bisericilor maghiare şi organizațiilor maghiarilor din România cu privire la situația drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților, în România, înainte de a lua o decizie privind admiterea României în spațiul Schengen. Adică, cum ar veni, în România drepturile minorităților n-ar fi respectate și din această cauză primirea țării noastre în Schengen ar fi o greșeală. Cât de murdar atac la o țară care pare tâmpă de tolerantă ce este! Consiliului Național Secuiesc, o săgeată înfiptă în România de regimul Orban de la Budapesta, lucrează pe față împotriva intereselor românești și nimeni nu pățește nimic. Ce drepturi mai mari ar putea cere minoritățile, bineînțeles în afară de ruperea de teritorii din România pe criterii etnice!? Evident, atâta timp cât la Budapesta regimul Orban va face jocurile, România va fi permanent hărțuită de propaganda revizionistă a vecinilor ei. Chestiunea este că țara este otrăvită cu mesaje revizioniste și din interior chiar sub nasul autorităților române. Să fie ”prietenia” cu UDMR (o altă săgeată a lui Viktor Orban în România) cea care face PSD și PNL să facă ureche surdă la mișcarea de agitație tot mai sonoră a Budapestei? Și dacă nu, să ni se spună și nouă care e șmecheria care face ca propaganda revizionistă maghiară de la Budapesta să fie trecută veșnic cu vederea la București?
MARȚI, 22 NOIEMBRIE 2022
România scapă de MCV, dar nu și de monitorizare
Din punct de vedere politic, ridicarea MCV-ului pentru România este o oportunitate excelentă de promovare electorală. De la vârful statului, până la comunicatorii partidelor din coaliția de la guvernare, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetul de pe lângă ea, s-au rostogolit public o serie de laudatio autoservite la sistemul de justiție românesc și cum a fost el pus la punct după republica Dragnea. Analiștii politici și specialiști din Justiție au însă opinii critice la modificările aduse legilor Justiției, recent aprobate. Graba nefirească pentru legislativul român cu care acestea au fost votate pentru a evita avizul Comisiei de la Veneția trădează o mânăreală strecurată în conținutul acestor legi. Criticii vorbesc de crearea posibilității luării unor decizii arbitrare în instrumentarea dosarelor, de puteri discreționare căzute pe mâna unor magistrați anti-reformatori și de înlocuirea criteriului competenței cu cel al subiectivismului pur la promovarea magistraților pe funcții. Dincolo de oportunitatea unei umflări în pene, eliminarea MCV-ului nu e nici pe departe o bornă istorică pentru România. Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) nu a putut opri nimic din măcelărirea Justiției din epoca Dragnea-Tăriceanu. Și nici după aceea! Intram însă într-o nouă eră în care autoritățile române nu-și mai pot permite luxul de a încăleca Justiția și statul de drept fără să plătească crunt deriva. România intră de acum înainte într-o nouă schemă de monitorizare pe Justiție și pe îndeplinirea normelor cerute pentru existența unui stat de drept funcțional. Principiul e simplu! Dacă autoritățile române virează spre autoritarism și/sau intoxică prea mult buna judecată a Justiției, vom plăti amenzi usturătoare prin procedura infringementului, sau nu mai primim miliarde de euro fonduri europene! Practic, tăierea fondurilor europene se poate face prin blocarea pentru România a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Iar noul sistem de monitorizare deja ”arde”. Pentru a nu pierde banii din PNRR, la capitolul justiție trebuie atinse șase ținte, iar prioritatea zero, cu termen în acest an, este modificarea codurilor penale în acord cu deciziile Curții Constituționale, inclusiv cea privind prescripția specială, care, dacă nu e tratată la timp, va duce la anularea a sute de dosare penale de corupție grea. MCV-ul e mort! Trăiască însă ”Mecanismul de „condiționalitate”. Și democrația românească pe lângă el!
MIERCURI, 23 NOIEMBRIE 2022
Cum poți readuce o țară UE pe drumul democrației și a domniei legii. Studiu de caz: Ungaria
Știrea a picat ca o bombă. Cum?! E posibil? Cârtița lui Putin din UE sprijină Ucraina?! Dar, informația a fost fără echivoc. Ungaria va oferi Ucrainei un ajutor financiar în valoare de 187 de milioane de euro, drept contribuție la preconizatul pachet de sprijin al UE în valoare de până la 18 miliarde de euro în 2023, potrivit unui decret guvernamental publicat miercuri seara. Decretul, semnat de Orban, mai spune că ministrul ungar de externe va trebui să înceapă discuțiile cu Ucraina pentru a elabora un acord necesar pentru asistența financiară. Ce face ca Ungaria lui Viktor Orban să se înmoaie după ce în zeci de cazuri glasul Budapestei a cântat arii comune cu președintele rus Putin? Banii! ”Singura limbă pe care Viktor Orban o înțelege este cea a banului”, a explicat situația un europarlamentar german, vorbind despre replierile regimului Orban de la uzurparea statului de drept, a drepturilor omului și a regulilor Uniunii Europene. Iar acum este un moment cheie. Comisia Europeană cel mai probabil va aproba săptămâna viitoare planul de redresare post-pandemic al Ungariei. Acest plan va menține deschisă posibilitatea unor finanțări ulterioare din partea UE, dar va amâna orice plată până când Budapesta va îndeplini toate condițiile convenite. Separat de asta, Comisia va recomanda probabil, de asemenea, săptămâna viitoare, ca Bruxellesul să suspende 65% din transferurile de la bugetul UE către Ungaria, adică aproximativ 7,5 miliarde de euro, până când vor fi îndeplinite multe dintre aceleași condiții ca și în cazul fondurilor de redresare, în principal în ceea ce privește independența sistemului judiciar. În total, este vorba de circa 13 miliarde de euro pe care Ungaria i-ar primi sau nu funcție de cum își reglează regimul Orban relația cu statul de drept, justiția și libertatea presei din țara vecină. Dă înapoi în măsurile de lichidare a lor, banii vin! Le sugrumă, nu primește bani! Că Ungaria lui Viktor Orban nu vrea să se întoarcă la deplină democrație și justiție este greutatea cu care acceptă să adopte măsurile cerute pentru a reda instituțiilor maghiare rolul lor neviciat de intervenționismul regimului. Recent experţi ai Comisiei Europene au examinat măsurile luate de Ungaria în încercarea de a preveni suspendarea plăţilor şi au ajuns la concluzia că eforturile anticorupţie nu sunt suficiente pentru a avansa cu transferul banilor. Comisia a constatat că în Ungaria măsurile cerute pentru combaterea corupției sunt implementate neconvingător, cu jumătăți de măsură și prin urmare ”mediu în care riscurile clientelismului, favoritismului şi nepotismului în administraţia publică la nivel înalt nu sunt eliminate”. Dacă Viktor Orban continuă să joace atât de evident la două capete, să dărâme democrația în țara lui, Ungaria va fi prima țară din UE care va simți pe pielea ei ce înseamnă noul mecanism de ”condiționalitate”. Mecanismul de „condiționalitate” este o procedură în vigoare din ianuarie 2021 care permite suspendarea plății fondurilor UE unei ţări în care sunt constatate încălcări ale statului de drept care pot aduce atingere intereselor financiare ale UE. Bineînțeles că acest lucru îl va afecta pe Viktor Orban. Dar numai politic. Cel care va suferi cu adevărat vor fi până la urmă cetățenii Ungariei pentru că vor fi nevoiți să trăiască de două ori rău: odată în dictatură și a doua oară în sărăcie lucie.
JOI, 24 NOIEMBRIE 2022
Țara Hațegului. S-a descoperit un nou tip de dinozaur transilvănean
Anunțul a fost făcut joi. O echipă internațională de cercetători a făcut cunoscut că au descoperit în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului o nouă specie de dinozaur ”Reptila cu cap turtit din Transilvania”, pe numele ei științific, Transylvanosaurus platycephalus. Acest dinozaur erbivor, a trăit în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani. Această specie de dinozaur, necunoscută anterior, avea o lungime de aproximativ doi metri, mergea pe două picioare şi aparținea familiei Rhabdodontidae. Corpul noului dinozaur era de mici dimensiuni, la fel ca şi în cazul altor dinozauri descoperiți pe teritoriul Ţării Hațegului, cunoscuți deja sub numele de „dinozauri pitici”. După cum remarca cineva cu un simț mai special al umorului, așa a fost destinul nostru încă din cele mai îndepărtate timpuri ale istoriei: până și dinozaurii care au trăit aici au fost pitici.
VINERI, 25 NOIEMBRIE 20
Vinerea, întotdeauna cea mai neagră zi pe șosele la români
Datele publicate de Poliția Română în Buletinul Siguranței Rutiere 2021, și citate de UNSAR (Uniunea Asigurătorilor din România) arată că anul trecut, în zilele de vineri s-au produs peste 770 de accidente grave, în timp ce 717 au avut loc duminica. În restul zilelor săptămânii, tendința este descrescătoare: 699 luni, 681 marți și 680 miercuri. În medie, pe drumurile publice din România, în fiecare lună a anului 2021, au avut loc 410 accidente rutiere grave, în care și-au pierdut viața 148 persoane și au fost rănite grav 316. Lunile cu cele mai multe accidente rutiere grave sunt cele tradiționale de vacanță (iulie, august). Fie din cauza lipsei unei infrastructuri moderne, fie din cauza temperamentului vulcanic al șoferului român, sau poate din ambele cauze, România se menține pe primul loc în UE în ceea ce privește numărul deceselor provocate de accidentele rutiere. În 2021, an de referință în raportarea poliției, s-au înregistrat 93 de decese la un milion de locuitori, dublu față de media europeană. Situația dramatică de pe drumurile românești, pune automat o presiune mare pe sistemul de asigurări autohton. De altfel, frecvența daunelor RCA în România rămâne una dintre cele mai ridicate la nivel european. Industria de asigurări din România a plătit în fiecare zi calendaristică a anului trecut despăgubiri de circa 2 milioane euro doar pentru daunele RCA. Din statistica prezentată de Poliția Română mai reiese că la finalul lui 2021, numărul celor care dețineau un permis de conducere era de 8.298.956 de persoane, ceea ce reprezintă 43% din totalul populației ţării şi 53% din populația adultă. Una din 2 persoane adulte deține permis de conducere.
SÂMBĂTĂ, 26 NOIEMBRIE 2022
Omenirea crede în vrăjitorie și în era digitală
Vrăjitoria nu este o activitate a trecutului. Un studiu recent publicat în revista științifică Plos One arată că circa 40 la sută din omenire crede și acum în existența vrăjitorilor și în puterile vrăjitoriei. Procentul presupune însă un anumit grad de estimare, pentru că studiul nu a cuprins toate regiunile mapamondului. Există însă și o disparitate mare între diferitele țări privitor la credința în vrăjitorie. Forța credinței în vrăjitori este invers proporțională, de obicei, cu gradul de civilizație, gradul de educație și dezvoltarea economică. Spre exemplu, în Suedia, doar 9% dintre cei chestionați cred în existența vrăjitoarelor, comparativ cu 90% în Tunisia. Studiul mai arată că vârsta nu influențează această credință, gradul de încredere în vrăjitori este similar la orice vârstă. Evaluarea pe sexe, arată că femeile au o credință mai mare în vrăjitorie decât bărbații. De asemenea, vrăjitorii au spor mai mult în comunitățile foarte sărace, decât în cele bogate. Comparația funcție de religie arată că musulmanii sunt mai mari fani ai vrăjitoritului decât creștinii. Studiu internațional a cuprins date din 95 de țări și acoperă un eșantion de peste 140.000 de persoane.
DUMINICĂ, 27 NOIEMBRIE 2022
Fotografia săptămânii
Flossie, în vârstă de aproape 27 de ani – care este echivalentul felin al vârstei de 120 de ani umani, conform Guinness World Records – a fost încoronată cea mai bătrână pisică vie din lume.
Monica Pană
