RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 17 OCTOMBRIE 2022

Tot mai puțini români. Și hunedoreni

O statistică dată publicității luni de către Institutul Național de Statistică (INS), scoate la iveală un record negativ pe care România l-a înregistrat anul trecut. Pentru prima dată de când sunt înregistrate cifrele, numărul nașterilor în România a coborât în 2021 sub 190.000. Pentru comparație, în 1990 s-au născut în România peste 320.000 de copii. Statistica furnizată de INS prezintă și o evaluare pe județe a reducerii numărului de nașteri. Din păcate, județul Hunedoara este ”fruntaș” în acest clasament negativ. Cu un procent de 11,93 pierdere de populație (minus aproape 50.000 de locuitori), județul Hunedoara ocupă locul 6 din 41 de județe. Cea mai mare pierdere de populație s-a înregistrat în Teleorman (16,83%), urmat de Brăila (14 %) și Olt (13%). Analizând cifrele, INS a tras o serie de concluzii. Bunăoară, s-a văzut că scăderea populației din primele 10 județe echivalează cu populația unui județ de dimensiuni mari: peste o jumătate de milion de persoane. O altă constatare este că în ultimii 10 ani, pe fondul natalității scăzute și al migrației externe, România a pierdut peste un milion de locuitori, adică peste 5% din populație. În toată această statistică cu minus, există însă și o mică veste pozitivă: județele Ilfov, Iași, Timiș, Cluj, Brașov și Sibiu au înregistrat o creștere de populație. Bineînțeles, statistica nu menționează dacă rezultatul pozitiv are ca și cauză o creștere a natalității, sau doar migrația din județele mai puțin atractive din punct de vedere economic.

 

MARȚI, 18 OCTOMBRIE 2022

Simulare. Ce se întâmplă dacă SUA și RUSIA se atacă nuclear?

O simulare a unui război nuclear între SUA și RUSIA a fost prezentată marți de experți ai universității americane Princeton. Deși pare a arăta ca un joc pe calculator, simularea are la bază date științifice privitor la impactul real pe care războiul nuclear total dintre cele două superputeri nucleare le-ar avea pentru omenire. Iar rezultatul simulării oferă date care oglindesc o situație care anunță sfârșitul vieții pe Pământ. Dacă atacul nuclear reciproc s-ar produce, în prima oră ar dispărea uciși sau răniți grav circa 90 de milioane de oameni. Ulterior, în circa 24 de luni, 5 miliarde de oameni ar muri de la radiații, sau pur și simplu ar fi doborâți de foame. Simularea prezintă și modul în care ”avalanșa” nucleară s-ar putea declanșa, pas cu pas. Evident, prima lovitură ar fi dată de Rusia. Pentru început, ea lansează o lovitură nucleară de „avertizare” de la o bază din Kaliningrad. NATO reacționează, de asemenea, cu o bombă nucleară tactică. Prima lovitură avea să acționeze ca un prim domino dintr-o serie de evenimente, care arată părțile aflate în conflict desfășurând, apoi, sute de arme nucleare, în încercarea de a se depăși reciproc, numărul morților crescând rapid, pe măsură ce conflictul escaladează. În prima fază, Rusia ar încerca să distrugă bazele NATO în toată Europa prin folosirea a 300 de arme nucleare, în timp ce NATO ar răspunde cu 180, iar bilanțul morților va ajunge, în primele trei ore, la 2,6 milioane. Următoarea fază, numită „planul de contraforță”, prezintă o Europă distrusă. Tocmai din această cauză, NATO lansează alte 600 de rachete nucleare, lansate de submarine împotriva Rusiei. În replică, Rusia lansează și ea alte rachete. Rezultatul: aproximativ 3,4 milioane de morți, în doar 45 de minute. Cu atât de multe pagube făcute, ambele părți ar intra în „planul de contravaloare” cu intenția de a mutila grav resursele fiecărei țări. Astfel, cele 30 de orașe și centre economice cele mai populate ale lor vor fi lovite de cinci până la zece focoase fiecare, bilanțul morților din această fază dovedindu-se a fi cel mai înfricoșător dintre toate – 85,3 milioane de morți în 45 de minute. Analiștii simulării spun că aceasta nu dă o imagine a ceea ce s-ar putea întâmpla în afara țărilor implicate în război, ceea ce înseamnă că numărul morților ar putea crește mult mai mult decât cele 90 de milioane estimate.

 

MIERCURI, 19 OCTOMBRIE 2022

Miliarde de euro pentru compensații la energie de la Bruxelles

Autoritățile române și-au arătat satisfacția față de decizia luată de Comisia Europeană privitor la decizia de a disponibiliza 10% din fondurile de coeziune, respectiv 40 miliarde de euro la nivelul întregii UE, pentru sprijin în criza energetică, pentru asigurarea de capital de lucru, IMM-uri și pentru susținerea cetățenilor vulnerabili. Din acești bani, România va primi 2,2 miliarde de euro. Guvernanții au precizat că banii vor putea fi folosiți pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în criza energetică, inclusiv pentru compensarea prețurilor la energie. A doua măsură posibilă este pentru granturi pentru capital de lucru, care se vor acorda IMM-urilor pe modelul granturilor din pandemie și a treia măsură este referitoare la ocupare și creare de locuri de muncă. Premierul a declarat că măsurile vor fi implementate printr-o procedură tehnică care va deveni operațională în 2 săptămâni.

 

JOI, 20 OCTOMBRIE 2022

UK, efectele dureroase ale plecării din UE

Joi, după 45 de zile de mandat, premierul Marii Britaniei a demisionat. A avut cel mai scurt mandat din toată istoria țării. Analiștii politici pun această instabilitate politică care se consumă acum pe insulă pe seama Brexit.  De altfel, Marea Britanie este cel mai elocvent exemplu privitor la efectele dezastruoase pe care părăsirea Uniunii Europene o poate avea asupra țării care pleacă. În acest caz, Marea Britanie, o forță economică redutabilă pe glob. Și totuși, Brexitul a dat o lovitură năprasnică britanicilor din care par că nu mai pot să-și revină. Doamna Liz Truss pleacă după ce la începutul lunii iulie, Boris Johnson a demisionat în urma acuzațiilor că a încălcat legea în timpul stării de urgență din pandemie, organizând mai multe petreceri. Momentul de glorie a premierului Liz Truss a fost numirea sa pe funcție de regina Elisabeta II, cu doar două zile înainte de dispariția acesteia pentru eternitate. De atunci, cariera de premier al doamnei Truss s-a spart în 45 de zile, după ce a pierdut susținerea propriului partid. De ce? Pentru că șocul produs de Brexit, 2020 fiind și primul an în care Regatul Unit a rupt toate legăturile cu Uniunea Europeană, asociat, ce-i drept și cu impactul Covid-19, au creat o situație greu de administrat pentru partidul premierului, care ocupă majoritatea locurilor din Parlament. Boris Johnson, unul dintre arhitecții și susținătorii Brexit-ului, a vrut să le ofere britanicilor o despărțire de Uniunea Europeană fără șocuri. Mai mult, și-a propus populist să demonstreze că cetățenii din Marea Britanie o duc mult mai bine acum când au scăpat din “lanțurile Bruxelles-ului” și astfel a intrat într-o spirală a cheltuielilor publice, care n-a putut fi susținută de economia reală, afectată grav de încetinirea exporturilor, de criza forței de muncă și de creșterea costurilor de producție din cauza noilor taxe vamale. Boris Johnson și dna Truss au eșuat, iar prețul Brexit este plătit acum de britanici cu reducerea creșterii economice, inflație record în ultima jumătate de veac, subțierea fondurilor pentru asistență socială, precum și o devalorizare a monedei naționale. La asta s-a adăugat criza sanitară provocată de Covid-19, care a prins Marea Britanie izolată, fără a putea beneficia de sprijinul UE, care a creat noi instrumente financiare pentru a susține economiile statelor membre. Singura viziune, total nepotrivită în actualul context, a doamnei Truss a fost o reducere istorică a taxelor care ar fi dus la ceea ce s-a numit ”mini buget”, care ar fi lăsat imediat fără resurse sistemul național de sănătate, cel de educație și de asigurare a ordinii publice. Banca Angliei, opoziția politică și sindicatele din UK au reacționat la această strategie care aplicată mecanicist ar fi aruncat Marea Britanie în haos. Oricum, anunțul măsurilor a generat pe loc o prăbușire a indicilor bursieri, devalorizare cruntă a lirei sterline și nemulțumire în propriul partid. Degeaba a anunțat ulterior dna Truss că renunță la reducerea taxelor, răul fusese deja făcut, iar demisia a rămas la final singura sa opțiune. Părăsirea UE a lăsat Marea Britanie într-o situație critică, izolată și cu un nivel de trai mai scăzut ca răspuns la promisiunea de prosperitate făcută de susținătorii Brexit.

 

VINERI, 21 OCTOMBRIE 2022

Schengen-ul electoral. Mai tare ca ”micul și berea” politicienilor în 2024

Dacă acum 20 de ani, vreun politician ar fi declarat ceva de rău despre Occident evenimentul era perceput ca un simplu caz de nebunie temporară. După 50 de ani de comunism, luminile Vestului seduceau intens Estul European prin oferta de democrație și libertate cetățenească, dar mai ales prin prosperitatea de acolo.  Știind ce avem prin casă, adică o clasă politică ineptă, aplecată temeinic spre păcatul folosului necuvenit, România a trecut prin două ”minuni” în ultimii 30 de ani: aderarea la UE și la NATO. În fapt nu au fost minuni! Interesul major al Occidentului de a se extinde spre Est a fost de fapt motivul pentru care România a fost primită în clubul select al lumii libere fără a fi echipată corespunzător pentru o metamorfoză pe modelul țărilor din Vest. România nu funcționează fără ”las’ că merge și așa”, ”mie ce-mi pică?” și ”s-a rezolvat, nu se poate!”. Iar tradiția asta păguboasă este atât de mult înșurubată în fibra politico-socială românească încât nu există forță internă sau externă care să poată întoarce lucrurile în mod real spre rigoare, eficiență și progres spectaculos. De-a lungul timpului, s-a dovedit tot mai mult că Uniunea Europeană poate funcționa optim ca uniune doar într-o singură situație: când în toate țările care o compun la conducere sunt aleși politicieni rezonabili, democrați,  convinși că naționalismul și populismul sunt instrumente de distrugere în masă a țesăturii care dă noimă instituțiilor și tradițiilor democratice. Roata istoriei însă se învârte și se învârte și, cine-ar fi crezut?, fiorul distructiv naționalist a început să corupă statul de drept în Ungaria, Polonia, Italia, amenințând să se extindă la greii Europei, mai aprig în Franța decât în Germania. Ce-i drept, noi n-avem doctrină iliberală pusă la punct,  ca ungurii și polonezii, și nu avem nici câștigători de alegeri cu pedigree politic moștenit de la sumbre figuri ale fascismului. România, cel puțin formal, rămâne astfel în consonanță cu trendul politic european și nu răspunde obraznic înapoi cu lozinci naționaliste. Dar asta nu înseamnă că autoritățile sunt cu trup și suflet fani Bruxelles. Cel puțin atunci când e vorba de Justiție devenim pe șest anti-europeni sadea. Însă sistemul politic din România e lipsit de talent și anvergură ca să se ascundă eficient de ochii Bruxelles-ului atunci când fentează principiile democratice pentru a castra Justiția. Scop meschin și mărunt care urmărește la noi doar ca aleșii și numiții în funcții publice să poată trage mâța de coadă, în timp ce se îndoapă aproape pe față cu salarii de mii de euro din sinecuri, mite de zeci de mii de euro și facilități fără număr din banul public. Din cauza asta, am avut permanent în program festivalul mitelor și incompetenței care au întârziat și încetinit cu anii modernizarea României. De la rețelele rutiere și feroviare,  la sistemul de sănătate.  De la dovada lipsei civilizației dată de toaleta din fundul curții, la  nivelul de șandrama de buchisit manuale inepte a școlii românești. Acestea sunt probleme grave. Dar peste toate, mai grave decât toate sunt mișmașurile care s-au făcut pe legile Justiției. Lanțul trofic e limpede. Ai Justiție, nu ai corupție. Nu ai corupție,  adio investiții cu dedicație. Nu ai investiții cu dedicație, nu ai șpagă, dar ai calitate și prețuri corecte. Ai calitate și prețuri corecte și nu ai șpagă? Construiești mult și în interesul general. Deci Justiția e foarte importantă. Și dacă nu o avem independentă și putere de sine stătătoare în stat nu putem niciodată simula asta ca să păcălim lumea. Degeaba avem ”instituții democratice” dacă ele nu-și îndeplinesc scopul pentru care au fost create și acționează banditește. Exemplele sunt numeroase. Curtea Constituțională a României și Parlamentul României din vremea Regimului Dragnea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Guvernul din vremea premierului Grindeanu sunt doar câteva exemple de instituții democratice cu deviații clare de la democrație și respect pentru lege.  Dacă nu avem o Justiție așa cum ar trebui, până și penetrarea mitei și insecurității prin granițele României devine aproape o joacă de copii, cu toate îndeplinirea condițiilor tehnice de protecție a frontierelor.  Și cu acest bagaj  ajungem la Schengen și la olandezi.  Ce-i interesează pe colegii noștri din UE? După cum observa un analist politic examenul care trebuie să-l dăm este să dovedim că avem mecanismele funcționale pentru a face din aplicarea legii regulă și din încălcare o excepție, pe care o justiție independentă o poate regla eficient și solid. Nu avem așa ceva astăzi, e evident! Iar goana suspectă cu care au fost modificate legile Justiției și evitarea confruntării cu observațiile Comisiei de la Veneția dau semnalul cel mai prost că, în realitate,  suntem altceva decât pretindem. Ca să intre în Schengen România are într-adevăr nevoie în decembrie de o a treia minune. Dacă ea se va produce, actuala putere va primi muniție electorală cât să câștige toate alegerile din 2024. Dar asta nu va însemna că România e mai democrată, mai cu respect pentru lege și cetățean, mai curată și morală. Din contră!

 

SÂMBĂTĂ, 22 OCTOMBRIE 2022

Câți bani pe lună înseamnă un trai decent în România?

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți şi doi copii pentru luna septembrie 2022 este de 8.659 lei pe lună, faţă de 7.233 lei în septembrie 2021, în creștere cu 19,7%, arată datele Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România. Valoarea coşului pentru o familie de doi adulți şi un copil este de 7.112 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 5.322 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.275 lei pe lună. Recalcularea valorii coșului s-a realizat în baza indicilor de prețuri comunicați de Institutul National de Statistică pentru luna septembrie 2022, raportat la luna septembrie 2021. Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o structură dată. Pe lângă nevoile imediat necesare supraviețuirii – adăpost, alimentație – coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educația, îngrijirea sănătății, transportul, comunicațiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute (evenimente familiale, probleme de sănătate etc.)

 

DUMINICĂ, 23 OCTOMBRIE 2022

Fotografia săptămânii

O pictură murală care o înfățișează pe actrița Angelina Jolie cu cicatrici în urma mastectomiei a apărut miercuri într-o piață din orașul italian Milano, informează agenţia ANSA, fiind marcată astfel luna internațională de luptă împotriva cancerului de sân.

 

 

Monica Pană