RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 10 OCTOMBRIE 2022
Ministrul Dâncu spune lucruri trăsnite
La nici trei săptămâni de la remanierea ministrului Educației, pare că se pregătește pentru același tratament și ministrul de la Apărare, domnul Vasile Dîncu. Declarația sa privind pacea cu Rusia prin cedarea de teritorii de către Ucraina este în contradicție cu poziția statului român și a aliaților săi. Războiul din Ucraina l-a aruncat pe sociologul pus șef la Apărare sub luminile reflectoarelor, iar lipsa de experiență a domniei sale în domeniul strategiei militare sare în ochi tot mai tare. Iar ultima declarație a domnului Dîncu nu face bine României și dacă era spusă la o crâșmă de cartier de vreun chefliu putinist. Ministrul Apărării din România s-a situat de partea celor care consideră că Ucraina trebuie să cedeze teritorii pentru a încheia pacea cu Rusia. Este exact ceea ce dorește și Vladimir Putin. Prin ce spune, domnul Dîncu dă cu tifla la grămadă politicii oficiale a României, angajamentelor noastre la NATO și solidarității europene. Taxat de președintele Iohannis și de șeful său de la Guvern, premierul Ciucă, ministrul Apărării a dat-o la întors după câteva zile vorbind despre lupta ucrainenilor care trebuie ”dusă până la capăt”. Adică, s-ar înțelege, până și-ar recupera teritoriile pierdute, sau până vor pieri cu toții. După declarația cu bucluc, s-a vorbit tot mai mult despre demiterea domnului Dîncu din postul de șef la Apărare. Deocamdată problema nu este tranșată. Dacă domnul ministru supraviețuiește pe funcție și după această gafă monumentală, atunci, singura explicație posibilă este că și în politica oficială a României adevărul este undeva la mijloc. Iar domnul Dîncu, într-un exces nepermis de sinceritate, a avut inadecvarea de a da din casă.
MARȚI, 11 OCTOMBRIE 2022
Penalii dovediți nu mai au acces la demnități publice
Proiectul de lege adoptat marți de Camera Deputaților, decizională, pare o bijuterie frumos strălucitoare apărută din senin de sub un val de mocirlă legislativă cu miros pestilențial de frăție între infractori și stat. De ce? Pentru că legea votată de deputați interzice tuturor persoanelor care au făcut pușcărie să mai poată candida la alegerile locale și parlamentare. E aproape inexplicabil cum s-a ajuns la asta în statul care a emis Ordonanța 13, dar s-a ajuns! Inexplicabil pentru că, inițial, proiectul de lege, pornit de la USR și REPER, avea un caracter limitat. Se referea doar la alegerile locale și viza doar persoanele condamnate pentru infracțiuni contra copiilor – viol, pornografie, trafic. Statistica arată că în România un copil din cinci riscă și ajungă victimă a unui abuz sexual până la vârsta de 18 ani. Numai că, în comisiile Camerei Deputaților legea a primit, neașteptat, un amendament care extinde interzicerea participării la alegerile locale a tuturor foștilor pușcăriași, indiferent de natura faptelor penale săvârșite. Asta dacă între timp nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei. În convergență cu această lege, PNL a promovat un alt proiect legislativ care interzice tuturor condamnaților definitiv la închisoare pentru infracțiuni făcute cu intenție să candideze la Parlamentul României. Prin acest duplex legislativ, toți penalii dovediți ai României au de acum drumul blocat spre candidatură atât la alegerile locale, cât și la cele Parlamentare. De observat însă că efectele celor două legi fac dreptate în trecutul luptei dintre corupție și anticorupție. Adică sunt opriți să mai fie aleși pe funcții publice, infractorii, mai ales cei condamnați pentru corupție, din vremea în care DNA și Justiția, în general, au avut perioada lor de glorie. Legile nu au însă nici un efect de redare a speranței pentru cei care așteaptă acum o repunere pe șine a DNA și a Justiției în ansamblul ei. E adevărat, că pentru marii condamnați din epoca Kovesi, drumul spre alegeri a fost stopat. Marii corupți de azi însă, beneficiari de ”mușamalele” unei justiții readusă între timp la ordin în curtea din spate a sistemului politic, rămân cu dreptul deplin de a candida la funcții în statul român. Cele două legi nu-i va afecta, pentru că au toate condițiile să creadă că nu vor fi condamnați niciodată pentru furt, plagiat, mită, trafic de influență. Iar violatul de copii și omorul nu e specialitatea lor.
MIERCURI, 12 OCTOMBRIE 2022
Vremuri grele. Mai ușor de trăit în pușcărie decât în libertate
Aflat de puțin timp în libertate, un bărbat a făcut un scandal monstru în fața Penitenciarului Găiești, de unde fusese eliberat cu nici 24 de ore înainte. Cerința pentru care omul a protestat culcat pe jos în fața intrării de la penitenciar este surprinzătoare. Cetățeanul dorea să se întoarcă în celula de la pușcărie. După ce a dat o tură pe la un bar din apropiere, bărbatului i s-a părut, probabil, că libertatea recâștigată nu-i va putea ține de foame. De bine de rău, fără bătaie de cap, în închisoare statul îi asigură un pat și o masă caldă în fiecare zi. Așa că, revenit la ușa închisorii, bărbatul a făcut un scandal monstru ca să fie reprimit în rândul deținuților. ”Facilitate” pe care n-o poți primi așa oricum în România. El a trebuit să se mulțumească cu o sancțiune contravențională în valoare de 2.000 de lei, pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.
JOI, 13 OCTOMBRIE 2022
Semne de criză
Băncile din România au primit 7.872 de solicitări pentru suspendarea obligațiilor de plată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor, de la clienţii persoane fizice şi juridice, până la data de 29 august 2022, a anunțat joi Asociaţia Română a Băncilor (ARB). Din cauza creșterii indicelului ROBOR, aproximativ 26.177 de debitori persoane fizice au optat pentru schimbarea indicelui ROBOR cu IRCC din contractele de credit în primele opt luni ale anului, în cadrul băncilor la care au contractat iniţial împrumutul. Trecerea de la indicele ROBOR la IRCC în contractele în lei vechi se poate realiza cu acordul ambelor părţi, atât consumatorul, cât şi banca, iar dacă se produce, aceasta este ireversibilă. Dobânzile calculate în funcţie de IRCC sunt variabile, astfel că un consumator se poate aștepta la majorarea ratei determinată de creşterea IRCC.
VINERI, 14 OCTOMBRIE 2022
S-a semnat! Dar nu e prima oară!
Săptămâna aceasta a fost readus în atenție unul din subiectele care ne privește direct în materie de transport: tronsonul lipsă dintre localitățile Holdea și Margina de pe Autostrada Deva-Lugoj. Vineri, ministrul Transporturilor a anunțat că a semnat contractul de finanțare pentru proiectarea și construcția porțiunilor lipsă, pentru care vor fi cheltuiți cu tot cu TVA 2,2 miliarde de lei. După aproape 10 ani de când autoritățile române se opintesc să realizeze această porțiune lipsă de autostradă, termenul de finalizare al lucrării anunțat vineri de ministrul Transporturilor pare de un optimism exagerat. 45 de luni! Reprezentanții asociației Pro Infrastructura și-au arătat deja scepticismul că în România ar fi capabil să facă lucrarea în 45 de luni, mai ales că pe acest tronson este planificată și construcția a două tuneluri în lungime de 2, 13 kilometri fiecare. Sursa de finanțare a acestei investiții este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În 2017, Ministerul Transporturilor prin CNAIR (în mandatul lui Răzvan Cuc) a reziliat ilegal contractul lotului 2 al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva cu antreprenorul Salini, iar Curtea de Arbitraj de la Paris a decis repunerea constructorului în contract și plata unei despăgubiri de 230 de milioane de lei plus cheltuieli de judecată către firma din Italia. Pentru a putea scoate la licitație acest ultim segment de autostradă, CNAIR a fost nevoie să ajungă, în 2020, la o înțelegere cu italienii. Investiția va fi realizată acum de o asociere de constructori români și bosniaci.
SÂMBĂTĂ, 15 OCTOMBRIE 2022
Unde sunt vechile voastre telefoane mobile?
O statistică interesantă a fost dată publicității în această săptămână. Știați că dacă toate telefoanele care vor fi scoase din uz în acest an ar fi puse unul peste altul s-ar forma un turn cu o înălțime de 50.000 de kilometri? Potrivit unei estimări a analiștilor de la WEEE Forum, organizație internațională care monitorizează deșeurile electronice, în acest an pe mapamond vor fi scoase din uz peste 5 miliarde de telefoane mobile. Și cu toate că ele conțin aur, argint, cupru, paladiu și alte componente care se pot recicla, majoritatea acestor telefoane vechi de pe Terra, nu ajung la ”remat”-uri, ci vor zace un timp nedefinit prin sertare, dulapuri, garajele proprietarilor lor. Se apreciază că numai un procent de 8 % din telefoanele vechi sunt duse la centrele specializate de colectare a deșeurilor. Studiul celor de la WEEE Forum identifică și un motiv surprinzător pentru care oamenii refuză să ducă la reciclat telefoanele vechi: ei cred că într-o zi, poate, vor mai avea nevoie de ele. Lucru care nu se întâmplă aproape nicidoată. În clipa de față, la nivel global, există în proprietatea cetățenilor planetei circa 16 miliarde de telefoane mobile. O statistică făcută la nivelul țării noastre privitor la tipul și răspândirea echipamentelor electronice din locuințele românilor, arată că nu există gospodărie în România în care să nu existe un telefon mobil. Următorul echipament electronic pe care îl putem găsi în 93 % din locuințele românilor este fierul de călcat.
DUMINICĂ, 16 OCTOMBRIE 2022
Fotografia săptămânii
NASA a confirmat că DART a modificat cu succes orbita asteroidului Dimorphos. Aceasta este prima dată când omenirea reușește să schimbe în mod intenționat traiectoria unui obiect ceresc și prima demonstrație la scară largă a tehnologiei pentru devierea asteroizilor.
Monica Pană
