RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 03 OCTOMBRIE 2022
Și totuși, UE expulzează tot mai mulți migranți
Motiv de critică pentru guvernele iliberale din Europa, politica de acceptare a migranților practicată de Bruxelles a început să intre pe un trend descendent. Cifre publicate luni de statistica oficială a UE (Eurostat) arată că numărul persoanelor deportate către țări terțe şi în interiorul Uniunii Europene este în creștere. Astfel, 96.550 de cetățeni non-UE au primit ordinul de a părăsi o țară membră a Uniunii Europene în al doilea trimestru din 2022 (în creștere cu 15% față de al doilea trimestru din 2021) şi un total de 23.110 au fost deportați, inclusiv în interiorul blocului comunitar. Cei mai mulți returnați către o altă ţară au fost albanezii, aceștia fiind urmați de georgieni, ruși şi turci, potrivit Eurostat.
MARȚI, 04 OCTOMBRIE 2022
Patria sau SRI înainte de toate? Ce l-a scos la vorbitor pe șeful Informatorilor?
Știți mottoul SRI? Spune așa: ”Patria înainte de toate!”. După cum se poate observa, e în nota patriotardă a sloganurilor românești care-și pierd consistența din cauza proastelor obiceiuri nepatriotice ale instituțiilor care defilează cu ele. Iar despre SRI percepția societății la acest moment nu e prea potrivită de a fi pusă în ramă ca să fie afișată la loc de cinste. Dar nu asta e problema care arde acum la SRI. Problema care l-a scos la rampă marți pe tăcutul șef al informațiilor clasate e legea care va guverna activitatea SRI în următorii ani. Se observă imediat că orice ieșite la declarații a domnului Hellvig provoacă o agitație în piață, mai ales că toată lumea încearcă să ghicească ce a vrut să spună. Cei mai aproape de adevăr sunt cei care spun că șeful SRI a ieșit la popor ca să lanseze un avertisment politicienilor, care printre rânduri sună cam așa: ”Nu vă mai legați, băi amatorilor, de legile noastre, că habar nu aveți pe ce lume trăiți. Dacă n-am fi noi să stingem incendiile aprinse de neghiobia și lăcomia voastră, ați fi și plini de cucuie în cap și cu conturile goale”. Miza e mare și justifică neobișnuita agitație la vedere din acest an a șefului SRI, care de obicei stă în solemnă tăcere cu anii. Dar ce grozăvii se ascund în proiectele de lege ale serviciile secrete? În esență, ele le acordă puteri semnificativ sporite, acordă imunitate totală ofițerilor SRI și SIE, fac aproape imposibil de demis șefii celor două servicii și obligă cetățenii să colaboreze cu serviciile secrete la cererea acestora. Proiectelor de legi, mai prevăd că președintele statului primește puteri sporite în CSAT, în timp ce Parlamentul, Curtea de Conturi și nici măcar Parchetul nu mai pot verifica activitatea serviciilor sau a angajaților acestora. Și, bineînțeles, prin lege, SRI va primi dreptul de a derula activități lucrative, adică va putea intra în afaceri. Te-ai scula și din morți ca șef SRI să susții așa ceva, așa că simpla ieșirii la declarații a domnului Hellvig nu e totuși un sacrificiu prea mare. Dincolo de grija pentru viitoarele legi, discursului șefului SRI a fost de sumă nulă. A încurajat simultan europenismul și naționalismul românilor, a recunoscut greșelile SRI actuale și mai ales cele de dinaintea domniei sale fără să spună dacă și cum le-a corectat, a prezentat o imagine idilică a României ca stat stabil, lipsit de griji, când numai ce a izbucnit scandalul combustibilului fake care a distrus motoarele flotei aeriane naționale de MIG-uri. După terminarea discursului, rămâne la fel de greu de spus pe cine consideră dl Hellvig înainte de toate, patria sau securismul? Dată fiind susținere aproape agresivă a promovării unei legi care fac din SRI stat în stat de facto, viziunea actuală de la vârful instituției nu prioritizează nici SRI, dar nici patria. Securismul, se pare, urmează să fie pus înainte de toate în România. Prin lege.
MIERCURI, 05 OCTOMBRIE 2022
Chinezii, cei mai urmăriți pământeni la ei în țară
Dacă credeți că sunteți urmăriți de autorități la București, Paris sau Londra, mai gândiți-vă! Monitorizarea stradală în lumea liberă este umilitor de atrofiată față de ce se întâmplă în Republica Populară Chineză. Cifrele spun totul. La fiecare 1000 de chinezi sunt montate pe stradă 370 de camere de monitorizare. Cifra obținută în urma unui studiu de către compania Comparitech este absolut impresionantă și plasează China pe primul loc în lume la controlul social al propriilor cetățeni. De exemplu, la Londra pe străzi, fiecare 1000 de britanici sunt urmăriți de doar 13 camere de supraveghere. În China nu sunt multe acțiuni publice pe care cetățeanul le poate face fără ca statul să știe. Rețeaua imensă de camere de supraveghere stradală din China este capabilă să recunoască fața, hainele și vârsta cetățenilor aflați în trecere. Dar urmărirea oamenilor în China nu se face numai pe stradă. La hotel, recepționerii sunt obligați prin lege să scaneze fețele tuturor clienților, pentru a verifica într-o bază de date dacă poza corespunde cu numele de pe cartea de identitate. Toate achizițiile online și închirierile care se fac în China presupun furnizarea unei fotografii a clientului și a actului său de identitate. Prin această obligativitate, în 2016 un cuplu de activiști chinezi pentru drepturile omului au fost arestați în momentul în care au fost să recupereze un colet de la curier. A fost o vreme în care să spui glume pe internet despre fostul președinte chinez era o practică populară și tolerată. Venirea la putere a lui Xi Jinping a făcut din acest mod de distracție a cetățenilor o culpă. În prezent, în China, fiecare spațiu online este monitorizat cu maximă atenție. Chinezii sunt despărțiți de lume printr-un ”zid informatic” finanțat de conducerea comunistă a țării care blochează numeroase site-uri străine. Weibo și Twitterul chinez, singurele rețele de socializare la care poporul chinez are acces, sunt de fapt simple extensii ale autorităților, prin care puterea politică locală manipulează populația în spiritul supunerii față de partidul comunist și conducerii acestuia. Orice cuvânt sau idee sensibilă din punct de vedere politic sunt imediat blocate. După cum a declarat un expert în societatea chineză, ”Partidul dictează ceea ce ‘poporul’ trebuie să știe, să simtă, să gândească, să spună şi să facă”. Iar cenzura în numele poliției ideologice este aproape de pragul ridicolului. La televiziunile chineze sunt cenzurate până și tatuajele și cerceii la bărbații care apar pe sticlă.
JOI, 06 OCTOMBRIE 2022
GLUMA SĂPTĂMÂNII. Referendum pentru anexarea enclavei ruse de la Kalingrad
Se pare că hazul de necaz nu e o specialitate exclusiv românească. O practică și alte popoare. Iar rețelele sociale sunt cea mai la-ndemână cale de propagare a hazului. Unui polonez i-a venit ideea năstrușnică să propună pe twitter alipirea prin referendum a enclavei ruse Kalingrad la Cehia, ca și ”frații cehi” să aibă ieșire la mare. Inspirat de anexarea ilegală a patru regiuni ucrainene de către Rusia săptămâna trecută, mesajul de pe twitter s-a rostogolit formând o avalanșă de meme-uri și glume atât în Republica Cehă, cât și în Polonia. Un politician ceh, membru în Parlamentul European, a distribuit gluma pe net dând un impuls acesteia până când câțiva hâtrii de pe twitter au simulat o petiție pentru anexarea Kalingradului. Hohotul de râs general din lumea liberă a enervat online-ul putinist. Critici și etichete de ”provocatori” au fost date ca replay la miștocăreala polonezilor și cehilor față de nebunia armată pe care a declanșat-o Rusia putinistă în Ucraina. Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, Kaliningrad a fost cel mai estic mare oraș al Germaniei, cunoscut sub numele de Königsberg. La sfârșitul lunii iulie și la începutul lui august 1945, liderul sovietic Iosif Stalin, premierul britanic Winston Churchill (înlocuit la 26 iulie de Clement Attlee, după alegerile generale), și președintele SUA, Harry Truman, au trasat noile granițe ale Europei la un summit al aliaților, care a avut loc în orașul german Potsdam. Königsberg a fost cedat atunci Uniunii Sovietice, iar ulterior a fost redenumit în onoarea lui Mihail Kalinin, un revoluționar bolșevic. Populația germană a fost expulzată și a fost repopulată cu cetățeni sovietici. Liudmila Putina, fosta soție a lui Vladimir Putin, s-a născut la Kaliningrad în 1958. Enclava rusă este blocată între două state membre NATO și UE – Polonia și Lituania. Kaliningrad își obține o mare parte din alimente de la vecinii săi din UE, dar regiunea rămâne puternic dependentă de Rusia continentală pentru alte bunuri. În fiecare an, milioane de tone de petrol și cărbune sunt transportate – în principal pe calea ferată – prin Lituania.
VINERI, 07 OCTOMBRIE 2022
Ce înseamnă că Rușii, belarușii și ucrainenii au împărțit Premiul Nobel pentru Pace în plin război?
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat vineri avocatului pentru drepturile omului Ales Bialiațki din Belarus, organizației rusești pentru drepturile omului ”Memorial” și organizației ucrainene pentru drepturile omului ”Centrul pentru Libertăți Civile”. Nu există dubii că selecția celor care au primit în acest an Premiul Nobel pentru Pace ar fi fost cu totul alta, dacă Rusia nu ar fi atacat Ucraina la 24 februarie 2022. Războiul de la poarta Europei a făcut însă ca la Oslo, capitala norvegiană a premiilor Nobel, pacea să fie premiată în acest an cu un anumit tâlc. Paradoxal, alegerile juriului a nemulțumit atât conducerea Ucrainei, cât și pe cea a Rusiei. Transmițând public nemulțumirea președintelui Ucrainei, consilierul lui Volodimir Zelenski a spus că „Două țări care au atacat-o pe a treia primesc premiul împreună”. Reacția președintelui rus Putin a fost în stilul consacrat. Un tribunal de la Moscova a dispus vineri confiscarea birourilor în capitala rusă ale organizației neguvernamentale ruse Memorial, relatează AFP. Decizia a fost luată la câteva ore după ce ONG-ul a câștigat Premiul Nobel pentru Pace. Pare într-adevăr nepotrivit ca sub blazonul prestigios Nobel, să reunești atât premianți din țările agresoare, cât și din țara atacată, chiar în momentul în care războiul provoacă în fiecare clipă morți și distrugeri. Dincolo de prima impresie însă, decizia Comitetului norvegian Nobel, face până la urmă dreptate. Pentru că, premianții din Rusia și Belarus sunt persoane și organizații cu o activitate intensă și tenace, care s-au opus permanent crimelor și abuzurilor regimurilor Putin și Lukașenko, promovând dreptul de a critica puterea despotică și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. Pe de altă parte, organizația ucraineană premiată cu Nobel s-a remarcat prin efortul extraordinar de a documenta crimele de război ale rușilor. La prima vedere, pare cinică opțiunea din acest an a Comitetului norvegian Nobel. Dar nu e deloc. Lecția esențială în alegerea premianților pentru pace din acest an este că niciodată nu trebuie acuzat la grămadă un întreg popor, pentru deciziile criminale ale conducătorilor lui. Premiile Nobel pentru Pace din acest an scot în evidență rolul vital al societății civile atunci când e vorba de a lupta pentru pace, democrație și libertate în regimurile despotice. Nobel pentru Pace ne spune până la urmă că belarusul Ales Bialiațki, rușii de la ”Memorial” și ucraineni de la ”Centrul pentru Libertăți Civile” sunt în aceeași echipă, au aceleași interese și luptă de partea bună a istoriei. Președintele Zelenski pur și simplu nu a înțeles că alegerea celor trei premianți din acest an la Nobelul pentru Pace e de fapt o palmă zdravănă dată peste obrazul președintelui Putin.
SÂMBĂTĂ, 08 OCTOMBRIE 2022
Explozii pe Podul Crimeei. De ce a fost o mare ispravă militară?
O explozie puternică a zguduit sâmbătă dimineață Podul Kerci care leagă Crimeea de Rusia. Mulți se întreabă ce mare ispravă e asta și de ce acel pod care leagă Crimeea de Rusia nu a fost distrus de ucraineni în prima zi de război. Pentru că nu e foarte simplu de făcut asta. Cu doar 3 luni în urmă, propaganda rusă avertiza că podul din Crimeea este imposibil de atacat datorită celor 20 de moduri diferite de protecție. Presa rusă afiliată Kremlinului a scris că podul din Crimeea este protejat de atacuri aeriene cu două regimente S-400 în același timp. Acestea creează o „cupolă” de protecție cu un diametru de 400 de kilometri. În plus, există o protecție suplimentară în mai multe etape de către sistemele de apărare aeriană, inclusiv Pantsir S-1, Tor și altele. Podul are și un sistem dens de apărare anti-sabotaj (înotători de luptă la datorie, bărci speciale și senzori electronici pe suporturi și chiar delfini militari dresați să dea alarma). Există, de asemenea, și alte echipamente – așa-numitul echipament de respingere. Acesta este sistemul sonar și de suprimare a sabotorilor. Atunci când înotătorii subacvatici (sau scafandrii obișnuiți) sunt detectați la o distanță mai mică de 300 de metri de pod, se activează un semnal audio cu solicitarea de a părăsi zona restricționată. Dacă un oaspete neinvitat nu schimbă cursul și înoată mai aproape de 100 de metri de pilonii podului, intensitatea semnalului sonor crește brusc, până la pragul durerii, iar persoana nu mai suportă și se îndepărtează. Și pe lângă toate astea, podul Crimeei este protejat și de unități de război electronic. Sunt interzise zborurile cu drone, chiar și în vecinătatea îndepărtată a podului. Cu toate acestea, toată această aroganță militară de protecție rusă a primit o replică neașteptată: podul Crimeei a explodat. Cel puțin trei secțiuni ale podului s-au prăbușit în apă. Practic, din patru benzi de circulație, acum se mai poate circula alternativ doar pe o singură bandă. Însă circulația a fost deschisă cu restricții: atât restricții de tonaj, cât și restricții pe flux pentru că zona carosabilă a fost îngustată simțitor în dreptul zonei unde a avut loc explozia. În plus, toate mașinile care doresc să traverseze podul sunt supuse unor controale amănunțite. Nimeni nu știe cum au reușit ucrainenii să facă isprava asta. Rușii emit ipoteza unui camion capcană. Din imaginile filmate se vede însă că epicentrul exploziei a fost undeva în dreapta podului deasupra apei. Practic, rușii nu știu ce i-a lovit! De aceea, explozia de pe Podul Crimeei dă un imens motiv de bucurie forțelor ucrainene care-și apără pământul. E bucuria legitimă a lui David când arată lumii că, dacă ai curaj și duci o luptă dreaptă, până la urmă orice Goliat poate fi înfrânt.
DUMINICĂ, 09 OCTOMBRIE 2022
Fotografia săptămânii
O eurodeputată suedeză şi-a tăiat părul, miercuri, în timpul discursului susținut în plenul Parlamentul European de la Strasbourg, în semn de solidaritate cu demonstraţiile antiguvernamentale din Iran declanşate de uciderea tinerei iranience Mahsa Amini de către Poliția Moralității, după ce aceasta a lăsat să i se vadă două șuvițe de păr din hijab.
Monica Pană
