RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 12 SEPTEMBRIE 2022
Raport INS. Cu cât au crescut salariile față de 1990
Luni, Institutul Național de Statistică (INS) a emis raportul privitor la trendul de variație al salariului mediu net din România. Reiese că în luna iulie 2022, față de iunie 2022, salariul mediu net al românilor a scăzut cu 2 lei, ajungând la 3.975 de lei. Statistica spune că, totuși, față de anul trecut, românii câștigă mai mult. Comparat cu luna iulie 2021, câștigul salarial mediu net a crescut cu 12 la sută. Raportul INS specifică și zonele economice cu cele mai mari creșteri și scăderi salariale. Cea mai mare creștere a salariului mediu net, de 6,6 la sută, a fost înregistrată în sectorul depozitare și activități auxiliare de transport. Cea mai are reducere de salariu au primit-o salariații din sectorul editare, -14,2 la sută. Cea mai spectaculoasă creștere de salariu rezultă însă din comparația între salariile nete ale românilor din 2022, și cele pe care le aveau în anul 1990. INS arată că față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 221,6%. Adică, românii au astăzi o putere de cumpărare de două ori și aproape un sfert mai mare decât cea moștenită de la regimul comunist. Nici un regret pentru salariile de acum 30 de ani!
MARȚI, 13 SEPTEMBRIE 2022
Dușul în doi! O propunere care a stârnit planeta
Sfatul dat de ministrul elvețian al energiei de a se face igiena la duș în doi a stârnit ample comentarii, unele dintre ele legate chiar de viața de cuplu. Firește, scopul oficial este de a conserva resursele în contextul în care lumea se confruntă cu o criză energetică fără egal. Impactul dușului 2în1 însă este mult mai larg decât economia de gaz. Pentru că, spun psihologii, dușul cu persoana iubită va restabili evident romantismul și va reîmprospăta legătura între parteneri. În plus, oamenii au fost îndemnați să se gândească cât de bine este ca cineva să îi ajute să se spele pe spate, o zonă foarte greu accesibilă atunci când ești singur. Bine, dar aici e vorba de a economisi energie. Teoretic, cu aceeași cantitate de apă caldă, sunt spălate două persoane deodată, rezultă mai puțin gaz ars, nu? Se pune întrebarea însă care doi oameni pot să intre deodată despuiați la duș? Soțul și soția se propune imediat ca binom eligibil. Apar însă alte probleme. La cei mai în vârstă și mai împliniți, cabina de duș s-ar putea să fie neîncăpătoare. La cei tineri și mai jucăuși s-ar putea consuma chiar mai multă apă caldă la varianta 2în1, decât dacă s-ar fi spălat separat. În rest, orice combinație e cam prohibitivă. Cum să intre părinții cu copiii la duș? Îmbrăcați? Dușul presupune nuditate și aici e clar că soluția soț-soție, cu variațiunile de combinații extraconjugale care complică lumea, sunt singurele variante. Și ce-o să facă solitarii, cei care trăiesc singuri. Ei, în noua ordine, devin populație defavorizată. Ce pot face? Se combină cu vecinii singuratici ca ei? Dau anunț la mica publicitate: ”caut partener de duș, fără vicii ascunse, fără obligații matrimoniale, posesor de săpun și prosop, rog seriozitate”? Greu, cu criza asta de-i zice energetică!
MIERCURI, 14 SEPTEMBRIE 2022
Uniunea Europeană a legiferat ”traiul decent” pe salariu minim
Din păcate, nivelul de ”decență” diferă de la țară la țară Parlamentul European a adoptat miercuri o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE. În termenul acesta de ”adecvat”, primul sens este cel de trai decent. Ambiția oficialilor de la UE este ca toți salariații din spațiul comunitar, chiar dacă sunt plătiți cu minimul pe economie, să poată trăi la limita decenței. Acum nu care cumva să-și închipuie românii că după implementarea legislației, cel mai prost plătit român va câștiga 2256 de euro, atât cât e salariul minim din Luxemburg. UE nu impune practic un salariu minim în spațiul său. Decența traiului pe salariul minim este gândită de noua legislație ca o prerogativă națională. Există însă o limită inferioară până la care fiecare stat poate scădea salariul minim. Sunt două metode de calibrare stabilite în noua legislație: fie se utilizează ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale, fie salariul minim se fixează la 50 la sută din salariul mediu brut pe țară. Acum în România salariul minim brut este de 2550 de lei, din care angajatul primește în mână un salariu net de 1524 de lei, iar firma plătește un cost total salarial (salariul complet) de 2607 lei. Dacă s-ar aplica mâine legislația europeană, salariul minim din țară ar trebui crescut la jumătate din 6.095 de lei, cât este salariul mediu brut pe țară, adică la 3043 de lei. Asta ar însemna o creștere, pe brut, de aproximativ 500 de lei, față de nivelul actual. Banii primiți efectiv în mână ar fi de cel mult 1750 de lei. E greu de spus câtă decență în trai ar aduce în plus un câștig de 200 de lei în buzunarul celor mai prost plătiți români. Și oricum, nu e nici o grabă să analizăm o astfel de perspectivă. Pentru implementarea noii legislații privitoare la salariul minim în UE, legiuitorul a dat un termen de doi ani.
JOI, 15 SEPTEMBRIE 2022
Punctul pe i. Oficial, Ungaria nu mai este o democrație
Lipsa unei acțiuni decisive a UE a permis apariția în Ungaria a unui „regim hibrid de autocrație electorală”. Acesta se manifestă ca un sistem constituțional în care au loc alegeri, dar respectarea normelor și standardelor democratice este absentă. Adică justiției, presei și gestiunii banilor publici le lipsesc independența, libertatea, respectiv transparența și buna-credință. Parlamentul European a adoptat joi un raport în care condamnă „eforturile deliberate și sistematice ale guvernului ungar” de a submina valorile europene și solicită rezultate în procesul prevăzut la articolul 7 din Tratatul UE. Articolul 7 din Tratatul UE este procedura cea mai radicală de sancțiuni existentă împotriva unui stat membru. Raportul Parlamentului European, deși destul de tardiv, este cel mai dur de până acum. Raportoarea Parlamentului European privind situația din Ungaria, a declarat: „Concluziile prezentului raport sunt clare și irevocabile: Ungaria nu este o democrație. A fost mai urgent ca niciodată ca Parlamentul să adopte această poziție, având în vedere rata alarmantă în care statul de drept înregistrează regrese în Ungaria. Pe lângă recunoașterea strategiei autocratice a Fidesz, majoritatea largă a deputaților care sprijină această poziție în Parlamentul European este fără precedent. Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă adresat Consiliului și Comisiei”. Se evidențiază în document în mod expres jocul pasiv al UE la derapajele tot mai grosiere ale Regimului Orban de la Budapesta și se impune ca măsură o blocare substanțială a fondurilor europene de redresare acordate Ungariei. Asta până când autoritățile maghiare vor readuce țara pe orbita de reguli existente în UE. Ce i se reproșează Ungariei? Încălcarea repetată de către guvernul Viktor Orban a regulilor statului de drept, precum și vicierea independenței justiției și a libertății presei. În plus, guvernul Orban este acuzat că direcționează sume uriașe din fondurile europene către rețeaua de oligarhi din jurul său. Potrivit OLAF, organismul antifraudă al blocului comunitar, Ungaria a avut nereguli în aproape 4% din cheltuielile sale cu fonduri UE în perioada 2015-2019, de departe cel mai ridicat nivel dintre cele 27 de țări UE. Iar la toate aceste acte de corupție imputate guvernului maghiar, se mai adaugă și poziția antagonică a Ungariei care sparge frontul comun al Uniunii Europene împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina. Potrivit presei austriece (nu întâmplător acolo dat fiind că un austriac este comisarul european pentru buget), Ungaria urmează să rămână de săptămâna viitoare fără fondurile de peste 5 miliarde de euro din PNRR, dar și fără circa 70% din principalele programe finanțate cu fonduri UE în exercițiul bugetar 2021-2027. În plus, fluxul de bani către fundații de interes public controlate de apropiați ai premierului Viktor Orbán, va fi oprit. Ungaria ar avea dreptul la un total de 21,7 miliarde de euro în actuala perioadă bugetară, din 2021 până în 2027. Prin urmare, ca să-și renegocieze poziția, Viktor Orban mai are circa o săptămână, atunci când UE va da verdictul. Ce va decide Regimul Orban pentru poporul maghiar? Democrație, bani și libertate? Sau dictatură, foame și gaz rusesc?
VINERI, 16 SEPTEMBRIE 2022
Un fost ministru face o Declarație „cocktail Molotov”
Nu știe nimeni cine-i unge osiile domnului profesor Andrei Marga. Pentru că, dacă nu i le unge nimeni, fostul ministru și rector al Universității Babeș-Bolyai dă dovadă de o lipsă de responsabilitate vecină cu prostia. Deasupra oricărei bănuieli că n-ar fi cu toți boii pe-acasă, dl Andrei Marga s-a trezit vorbind public în numele dictatorilor la zi pe care-i are astăzi omenirea. Și ce spune acest intelectual toxic și nechibzuit? „Suntem într-o situație absolut specială și o spun cu toată răspunderea, Ucraina este în frontiere nefirești. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiția, României – Bucovina și Rusiei – Donbasul și Crimeea. Sunt teritorii ale altor țări. Ne cramponăm, va fi conflict. Să fim foarte limpezi, cât timp nu se rezolvă printr-o discuție și cu America și cu Rusia, Germania, Ucraina și cu China și nu se va ajunge la un acord, nu va fi liniște în Europa. Nefiind liniște, democrația va suferi”, a spus Andrei Marga. Că parcă de democrație nu mai poate dl Marga! Că dacă-i păsa nu cita din Putin! Discursul ăsta al domnului profesor Marga este criminal de iresponsabil pentru că el poate fi continuat. Dacă Ucraina invadată de ruși poate fi tranșată, atunci și Taiwanul ar trebui să fie cotropit de China? Iar, aici mai aproape, și Ardealul ar trebui smuls cu rachete rusești și transferat la Budapesta? Domnul profesor Marga deși nu a spus-o, poate s-a gândit și la astfel de scenarii care sunt în logica declarației domniei sale. Știe domnia sa ce ar însemna viitorul dacă lumea ar merge pe ideea din declarația sa? Moarte, foamete, suferință, poate chiar un nou război mondial. Desigur, în democrație există libertatea cuvântului și oricine poate spune orice fără consecințe. Dar oare, în noul context critic și sângeros de lângă noi, mai suntem în siguranță atunci când avem de-a face cu declarații cocktailuri Molotov, ca cea a dlui Marga?
SÂMBĂTĂ, 17 SEPTEMBRIE 2022
Rabla la becuri? Aveți în casă becuri din acelea clasice, cu filament?
Tipul acela unde spirala de wolfram se face incandescentă la trecerea curentului electric ca să dea lumină? Ei bine, trebuie să știți că în noua lume care se naște acel tip de becuri sunt niște rable. De ce? Ca să-și ducă misiune la capăt și să dea lumină (dar și căldură total nefolositoare), becurile clasice înfulecă energie electrică cât nu face. Nu mai face de când au apărut pe piață noile tehnologii care au pus la dispoziție becul economic CFL și becul cu LED. Față de aceste noi tipuri de becuri, becul clasic, cu incandescență, este perdant la toate capitolele. Durabilitate? Becul clasic trăiește maxim 1500 de ore, cel economic CFL ajunge la 10.000 de ore, iar cel cu LED poate ajunge chiar și la 100.000 de ore de funcționare. Consum? Un bec cu incandescență consumă exact cât indică inscripția de pe globul de sticlă, adică 40 W, 60 W, 75 W sau 100 W. Becurile economice CFL au un consum mai redus, între 10 și 60 W, la aceeași intensitate a luminii produse. Câștigătoare la categoria de cele mai economice becuri rămân însă cele bazate pe tehnologia LED. Un consum situat intre 3 si 20 W este unul maxim, fără ca luminozitatea oferită să fie afectată la nivel de intensitate. Adică, la aceeași nivel al luminii produse, un bec cu incandescență poate consuma la maxim 100 de W, în timp ce un corp de iluminat cu LED consumă doar 20 W, adică de cinci ori mai puțin. Față de becurile cu incandescență, cele economice și cu LED mai au avantajul rezistenței mai mari la șocuri, vibrații, umiditate, fiind totodată mai prietenoase cu mediul. Preț? Ei aici, clasamentul se inversează. Becurile cu incandescență sunt cele mai ieftine, fiind cele mai accesibile. Aici vrea să intervină Guvernul. Executivul ia în calcul instituirea unui program „Rabla” pentru becuri, în încercarea de a reduce ”conştient” risipa, în contextul crizei energetice și al exploziei facturilor. Prin acest program, becurile cu filament ar urma să fie înlocuite cu becuri led, atât la populație, cât și la instituțiile publice. Una din soluțiile posibile ale programului Rabla la becuri ar fi ca statul să subvenționeze parțial prețul becurilor cu LED. Însă detaliile urmează să fie analizate la guvern săptămâna viitoare.
DUMINICĂ, 18 SEPTEMBRIE 2022
Fotografia săptămânii
La căpătâiul unui suveran iubit! David Beckham, fost căpitan al naționalei Angliei, a stat la coadă mai mult de 13 ore pentru a-i aduce un ultim omagiu Reginei Elisabeta a II-a, vineri, la Westminster Hall.
Monica Pană
