RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 13 IUNIE 2022
Primul caz de variola maimuței în România
Săptămâna a început cu un anunț neplăcut. Ministerul Sănătății a făcut cunoscut că un bărbat de 26 de ani din București a fost diagnosticat cu variola maimuței, fiind primul caz înregistrat în România. În urma analizei cazului s-a constatat că persoana a călătorit în ultimul timp prin mai multe țări europene unde există numeroase cazuri de infecție cu variola maimuței. Autoritățile au anunțat că starea pacientului este bună.
MARȚI, 14 IUNIE 2022
Crucea pe geamandură. Ce alertă de pericol mai bună pentru pericol de înec?
Apariția simbolului creștin al crucii este la români în multe cazuri asociat cu moartea și tristețea. De câte ori nu vi s-a strâns inima când ați văzut pe marginea drumului un monument cu cruce dedicat unor oameni care și-au pierdut viața acolo în accidente rutiere! Efectul însă este combinat! Pe lângă tristețe, un astfel de monument ridicat la marginea șoselelor este categoric și o alertă care îi face pe șoferi să mai ridice din presiunea cu care apasă pedala de accelerație. Probabil asta a fost ideea care a dus la producția pentru litoral a unor geamanduri dotate deasupra cu un simbol de alarmă la pericol mortal inconfundabil la români: crucea! Mesajul, în locul respectiv, este clar pentru orice creștin autohton: ”Poți muri! Dacă treci mai departe viața ta este în pericol!” Noile geamanduri cu cruce au trezit reacții, pentru că e prea dintr-o dată și surprinzătoare schimbarea. Unii salvamari au spus că nu vor folosi aceste geamanduri pentru că forma și mesajul lor nu respectă normele în domeniu. Și poate și pentru că imaginea crucii plutind pe apă i-ar deprima sau speria pe turiști. Dar, dacă nu-i sperie la biserică, unde pe fiecare edificiu tronează o cruce, de ce i-ar speria pe români o cruce pusă pe o geamandură? La urma urmei, crucea nu înseamnă doar nenorocire, dar la noi de prea multe ori așa e percepută. De exemplu, grecii pun la marginea drumului o cruce acolo unde cei care au suferit un accident de circulație au supraviețuit, nu unde au murit. Exact pe dos față de noi. Numai pesimismul nostru național face din cruce un simbol al durerii, morții și amenințării morții. Și poate chiar din cauza asta, noile geamanduri ar putea avea un rol benefic în prevenirea zecilor de decese prin înec care se petrec an de an pe litoralul Mării Negre.
MIERCURI, 15 IUNIE 2022
Primele molecule de gaz de Marea Neagră
Zi care pare istorică la capitolul energeticii românești. Premierul Nicolae Ciucă a salutat miercuri începerea exploatării gazelor din Marea Neagră, gazele urmând să fie livrate către Sistemul Naţional de Transport operat de Transgaz. La scurt timp după ce licența de operare a fost emisă de ANRE, Black Sea Oil & Gas („BSOG”) împreună cu partenerii de concesiune, Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia au demarat exploatarea, primele molecule de gaz natural românesc offshore intrând în sistemul național de transport. Gazele naturale provin din zăcământul Ana, în timp ce la zăcământul Doina sunt în prezent operațiuni de foraj, potrivit reprezentanților BSOG. Anul acesta se estimează o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Producția la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viață estimați pentru zăcămintele Ana şi Doina. Proiectul este primul de exploatare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani și singurul proiect în dezvoltare aflat în derulare astăzi. Acesta constă în cinci sonde de producție (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producție la zăcământul Ana), o platformă de producție monitorizată şi operată de la țărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 km care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor („STG”) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Gazele tratate sunt livrate în Sistemul Național de Transport la staţia de măsurare a gazelor aflată în incinta STG. Se apreciază că zăcământul va asigura circa 10 la sută din necesarul de consum al României în următorii ani. Chiar dacă nu curge de-a dreptul, măcar picură în sfârșit gazul spre țelul înalt propus: independența energetică a României. La ora actuală, circa 30-40 la sută din gazul natural consumat în România provine din importuri.
JOI, 16 IUNIE 2022
Ucraina. Ajutorul militar între realitate și gargară
Atacarea Ucrainei de către Rusia a dus la declanșarea unui spirit de solidaritate a Occidentului cu țara cotropită. Pe lângă tentativele diplomatice nenumărate de a-l convinge pe Putin să renunțe la război, vizite ale personalităților de vârf ale Uniunii Europene, promisiunile de ajutor militar au ținut capul de afiș în relatările agențiilor de presă. Un institut independent (Kiel Institute) de cercetare politică și economică a realizat o analiză privitor la gradul de materializare al promisiunilor de susținere militară a diferitelor țări față de Ucraina la 100 de zile de la începerea ostilităților. În cazul anumitor țări, s-a constat o mare discrepanță între asistența promisă și cea efectiv furnizată – atât pentru arme, cât și pentru finanțare. În ce privește armele, diferența dintre armele promise și cele livrate efectiv poate fi foarte mare în cazul anumitor țări. Printre furnizorii importanți, SUA și Germania, în special, s-au angajat mult mai mult decât au livrat efectiv. Din graficul realizat de institutul Kiel se vede că Statele Unite a promis Ucrainei armament în valoare de circa 4,3 miliarde de euro, dar au livrat efectiv puțin sub 2 miliarde de euro. Germania, la rândul ei, a promis ajutor militar de circa 700 de milioane de euro, dar a trimis Ucrainei arme de doar 250 de milioane de euro. Marea Britanie are un deficit mic între promisiuni și livrări de circa puțin sub 200 de milioane de euro. Polonia, Canada, Norvegia, Estonia, Lituania, Franța și Italia și-au onorat pe deplin promisiunile. Cea mai mare discrepanță dintre promisiuni și ajutorul efectiv livrat o înregistrează Grecia, care a promis ajutor militar de aproximativ 250 de milioane de euro, dar a livrat puțin mai mult de 40 de milioane de euro. În termeni absoluți însă, trebuie observat că SUA a livrat Ucrainei de aproape 10 ori mai multe arme decât Germania. Polonia și Marea Britanie au promis și au livrat mult mai mult decât Germania. În același timp, Canada și Norvegia au făcut angajamente puțin mai mici, dar au livrat mult mai multe ajutoare decât Germania. Ca informație de ultimă oră (de după 7 iunie 2022), volumul asistenței pentru arme, inclusiv armament greu, a crescut simțitor în ultimele săptămâni. În ce privește ajutorul financiar promis Ucrainei de către țările occidentale și aici există un ”deficit” important între promisiuni și viramente. În total, Ucrainei i s-au promis peste 30 de miliarde de euro în sprijin bugetar de către cei mai importanți donatori, dar doar aproximativ 6 miliarde de euro au fost plătiți efectiv din februarie până acum.
VINERI, 17 IUNIE 2022
Sursă de miliarde de euro la buget. ANAF atacă evaziunea ”șmecherilor”
Vineri, șeful ANAF a făcut un anunț important. De la 1 iulie, inspectorii antifraudă vor începe să-i caute de bunăstare pe ”șmecherii care sfidează cu opulența și luxul pe care-l afișează”. Îi știți de bună seamă cu toții! Sunt cetățenii ăia cu SUV-uri de-o sută de mii de euro, care locuiesc în viloaie și care au ca loc de muncă, de multe ori, terasele celor mai extravagante localuri. Autoritățile intuiesc că în această zonă socială a României există o oportunitate importantă de a aduce la buget sume importante pe care ”șmecherii”, despre care pomenea șeful ANAF, domnul Lucian Heiuș, le ascund sub forma evaziunii fiscale. ANAF demarează această operațiune după o analiză de risc în zona veniturilor câtorva milioane de persoane fizice române. S-a urmărit ce bunuri mobile și imobile s-au achiziționat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele în conturile bancare, cu ce sume și-au creditat propriile societăți, cu ce sume și-au majorat capitalurile la societățile pe care le au și ce cheltuieli au putut să angajeze. Rezultatul a fost șocant! S-a constat că peste 560 de mii de cetățeni români au acumulat în perioada 2016-2019 o diferență de 20 (!) de miliarde de euro între veniturile reale estimate de ANAF și cele declarate care s-au impozitat. ANAF va începe așadar o campanie masivă de verificare a veniturilor persoanelor fizice ca sursă de obținere a averilor pentru fiecare dintre ele. Iar șeful ANAF promite că nimeni nu va fi sărit de la control. Se va începe de la cel mai mare până la cel mai mic evazionist!
SÂMBĂTĂ, 18 IUNIE 2022
Drogurile, deja la concurență cu alcoolul la volan
Ce părea acum 10-20 de ani o lume îndepărtată, despre care aflam din filmele americane cu traficanți și generații de tineri în derivă, iată că și România a devenit parte din acea lume, fiind după 1990 o destinație pentru consumul de droguri. Dat publicității în această săptămână, un raport al Poliției Române privitor la controalele efectuate în trafic, arată, indirect, cât de mult a pătruns în România viciul consumului de substanțe halucinogene. Raportul arată că în doar trei nopţi (17,18 și 19 iunie), în județul Constanța au fost verificați în trafic 3.300 de șoferi, fiind constatate 34 de infracțiuni pentru conducerea sub influența substanțelor psihoactive şi 40 pentru conducerea autovehiculelor sub influența alcoolului. Constatarea imediată, care a surprins, este că, la capitolul consum de substanțe interzise la volan, drogurile au ajuns la același grad de răspândire ca și alcoolul. O acțiune recentă a poliției rutiere în mai multe județe a dus la depistarea a 170 de infracțiuni prevăzute de legislația pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri. Un număr de 112 permise de conducere au fost reținute. Potrivit Codului Rutier actual, șoferii care sunt depistați conducând după ce au consumat substanțe interzise riscă pedeapsa de la 1 la 5 ani de închisoare sau amendă penală. Atenție! Unele droguri rămân în organism chiar și șase luni după momentul consumului.
DUMINICĂ, 19 IUNIE 2022
Fotografia săptămânii
Artă pe banană. O artistă din UK a înlocuit pânza cu coaja de banană pentru a-și realiza lucrările. Nu foloseşte vopsea, cerneală, ci doar scrijeleşte pe coaja bananei pentru a crea desene inedite. După ce postează pe reţelele de socializare imagini cu desenele, mănâncă bananele, aşa că „nimic nu se pierde”.
Monica Pană
