RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 31 mai 2021

Democrație în PNL. Competiția pentru șefia partidului a început

Numai cei frământați de o admirație imposibil de stăpânit pentru lideri de tip ”mucles!”, recte Putin, Erdogan, Orban (Viktor!) sau, cu voia dumneavoastră, Dragnea, consideră lupta internă pentru putere din PNL ca fiind ceva degradant, rușinos sau anormal. Și asta, în mare parte, numai din cauză că i se spune ”luptă”, mai precis ”luptă politică”. Realitatea este exact pe dos. Competiția reală de la vârful partidelor în democrație e sarea și piperul vieții politice. Este baza pe care se bazează progresul. Nu moare nimeni, nu are nimic dramatic, nu destabilizează,  fiind doar o probă de lucru a unor lideri care se confruntă de față cu alegătorii, în cazul de față membrii PNL. În mod greșit, mulți cred că această luptă pentru putere trebuie să fie o competiție cavalerească, fără dedesubturi ”jenante”, trădări, înțelegeri pe sub masă, discursuri demolatoare și minciunele. Să fim serioși! E vorba, totuși de politică!  Ca să conchidem,  fără măsură de jenante nu sunt coridele democratice pentru putere, ci, de exemplu, unanimitățile PSD fără fisură care și-au dat de două ori jos propriul guvern la ordinul domnului Dragnea,  un lider potrivit să conducă mai degrabă un stat polițienesc, nu un stat de drept. Revenind la PNL, luni se știa deja oficial cine sunt cei doi candidați aflați în competiție pentru funcția de întâi liberal al țării, domnii Ludovic Orban și Florin Cîțu.  Odată stabilit acest lucru, începe, inevitabil, bursa speculațiilor. Cine a stat la poză în spatele lui Câțu? Este Orban părăsit de foștii aliați din partid? Oare nu cumva PD-ul din PNL vrea să ia puterea în partid? E moral ca premierul Cîțu să muște mâna care l-a făcut om? Subiecte cât încape pentru analiștii politici. Muniție pentru cârcotașii din Opoziție. La vârful PNL se duelează o mare experiență politică, un abil negociator, hârșâit prin toate bucuriile și amarurile vieții de politician, cu un tehnocrat aparent fragil, dar priceput, însă aproape repetent la politică, cu un discurs prea puțin șlefuit, bănuit că nu știe cum se construiesc tainele murdare cu care se rezolvă problemele când apar. Până la urmă un singur lucru este important. Ca această luptă pentru putere din PNL să nu fie doar o răfuială pe resurse între fracțiunile din partid. Românii așteaptă o dispută pe strategii de dezvoltare, pe programe de investiții, pe reforme în viteză. Tot ce mai trebuie este ca și membrii PNL să rezoneze cu asta!

 

MARȚI, 01 iunie 2021

INEDIT. Harta vaccinării la români seamănă cu cea a rezultatelor în alegeri

Un grup de pasionați de cartografie a realizat o aplicație pentru urmărirea vaccinării în România în timp real. După mai multe negocieri cu autoritățile, acestea au decis în cele din urmă să pună datele aferente vaccinării pe fiecare UAT la dispoziția specialiștilor reuniți în jurul proiectului. Aceștia au transformat formatul tabelar în care le-au fost furnizate datele, greu de urmărit, într-o hartă interactivă care prezintă în timp real situația imunizării anti-COVID pe fiecare primărie în parte. Legenda cromatică a hărții împarte unitățile administrative în 6 nivele de imunizare, de la roșu (foarte slab imunizat) la verde intens (foarte puternic imunizat). La o primă privire a hărții interactive, prima impresie este că ritmul vaccinării se află cumva în legătură directă cu preferințele de vot ale românilor. Moldova este roșie, Muntenia un amestec de verde, galben și roșu, iar Transilvania bate mai mult spre verde și galben. O situație elocventă este în Valea Jiului din județul Hunedoara.  UAT-urile în care primarii sunt de decenii aleși dintre membrii PSD, Uricani, Lupeni, Vulcan, Petrila, Aninoasa gradul de imunizare este între 10 și 20 la sută. Mai bine decât în Moldova, dar mai slab decât la Petroșani (PNL) unde culoarea verde arată o imunizare superioară, între 20 și 30 la sută. La fel ca cea întâlnită la Deva (PNL) sau Hațeg (PNL). Luată însă la detaliu, există numeroase abateri de la această simbioză între gradul de vaccinare și preferințele politice. Este și cazul municipiului Hunedoara, fief PSD, unde  nivelul de imunizare este similar cu cel din localitățile conduse de primari liberali, aflați, politic,  în consens cu strategia guvernamentală de luptă împotriva pandemiei. Firește, cele mai imunizate unități administrative, cu procente de depășesc 30 la sută din populație sunt Cluj, Timișoara, București, Sibiu, toate fiefuri PNL sau USR Plus. Harta poate fi consultată AICI.

 

MIERCURI, 02 iunie 2021

Ia-ți române ziua bună, că trenul nu mai are frână

E de mirare că la cum arată trenurile și șinele de cale ferată din România nu se întâmplă zilnic câte o nenorocire. Miercuri, călătorii din trenul Regio București- Craiova au fost însă la un pas de catastrofă. După ce s-a târât o vreme cu viteze de 30-50 de km/h din cauza restricțiilor, pe când să se bucure și călătorii de o deplasare ceva mai rapidă după gara Titu, adică așa pe la 80 la oră, mecanicul garniturii trăiește cel mai negru scenariu în meseria lui: trenul rămâne fără frâne aproape de intrarea unei gări cu nume parcă predestinat pentru întâmpinarea unui tren fără frâne, Golești. Călătorii din tren povestesc scene de film de parodie, dacă nu ar fi vorba de o serioasă cauză de viață și de moarte. Se pare că mecanicul, imediat după ce a constatat că nu mai are frâne,  și-a părăsit postul după care, în timp ce trenul trecea vijelios prin gară, a gonit țipând printre pasageri spre capătul celălalt al trenului în speranța că maneta de frână de la celălalt post de conducere ar putea funcționa. Speriat de iminența unei ciocniri cu un tren cu care se făcea cruce după gara Golești, controlorul din tren, căzut parcă din cer, începe să întrebe călătorii dacă nu știu cumva unde e frâna de mână a trenului. Înainte ca mecanicul să poată opri trenul, 300 de metri, după gară, panica a răvășit nervii călătorilor, mecanicul și încă 40 de pasageri având nevoie de ajutorul medicilor ca să își revină după atacul de panică. Întâmplarea a generat un dosar penal pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă din culpă în contul celor care au făcut revizia tehnică a garniturii înainte de plecarea în cursă. De data asta, clienții CFR Călători au avut noroc. Dar nu se poate conta întotdeauna doar pe asta!

 

JOI, 03 iunie 2021

Laura Codruța Kovesi faultată de la Budapesta! Premierul Ungariei continuă politica anti Justiție din Republica Dragnea

Ce au în comun premierul Ungariei, Viktor Orban și fostul președinte PSD, Liviu Dragnea? Surprinzător, numitorul comun al celor doi oameni politici este o atitudine care se întâlnește exclusiv la persoane cu vulnerabilități penale. Cu atât mai ușor de remarcat este unisonul româno-maghiar cu cât persoana care generează neliniști domnului Orban (Viktor!) și, în trecut, dlui Dragnea este una și aceeași: femeia-procuror Laura Codruța Kovesi. Coșmarul domnului Dragnea pe vremea când conducea DNA. ”Piaza rea” a premierului de la Budapesta de când conduce Parchetul European. Pe vremea când era spaima penalilor din România, am auzit la București multe neadevăruri, am văzut multe manevre perfide, am numărat multe atacuri ilegale pentru dărâmarea dnei Kovesi. Profesionalismul și buna sa credință au propulsat-o între timp pe doamna Kovesi într-o funcție în care poate pune întrebări Guvernului Viktor Orban despre cum cheltuie banii europeni. Iar chestia asta nu-i place deloc premierului maghiar. Primul semnal că la Budapesta numele Kovesi dă frisoane este că Ungaria a refuzat să participe la noul Parchet European. Motivul dlui Viktor Orban, generic pentru orice despot care-și apără feuda, este că mai bine anchetează procurorii maghiari mânărelile, decât să se amestece în ”treburile interne” un Parchet European, ”dăunător pentru suveranitatea națională”. Domnul Orban de la Budapesta știe că dacă cu procurorii ”la purtător”, la o adică, se mai poate înțelege, cu doamna Kovesi nu are șanse. Pentru că, ” Laura Codruța Kovesi nu este persoana potrivită pentru a conduce aceasta instituție…, „a investigat politicieni ungari în România pe baza unor acuzații inventate și ea însăși a fost investigată”, a declarat joi la Budapesta, domnul Gergely Gulyas, nimeni altul decât șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban. Senzația de ”parcă am mai văzut asta” referitor la persoana doamnei Kovesi este intensă. Declarația șefului de cabinet maghiar privitor la doamna Kovesi, tradusă în română, consonează până la confundare cu vorbirile domnilor Dragnea, Tudose și Iordache pe vremea în care dădeau cu berbecul să spargă ușa Justiției și a DNA-ului. E adevărat însă că au existat doi politicieni UDMR anchetați și condamnați de justiția română pentru trafic de influență și retrocedare ilegală. După condamnare ambii și-au căutat imediat refugiu la Budapesta ca să nu fie întemnițați. Poate că ar fi corect ca cineva din conducerea României să-l roage pe domnul Viktor Orban să explice de ce văzută dinspre București, Ungaria pare un rai al cetățenilor români de naționalitate maghiară condamnați penal. Și dacă domnia sa are un rol în asta?

 

VINERI, 04 iunie 2021

Moment istoric. Era digitală globală schimbă sistemul fiscal în lume

SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Canada, Italia și Japonia, adică grupul celor șapte (G7), au ajuns la un acord istoric privind impozitarea companiilor multinaționale. Măsura s-a concretizat acum după ani de negocieri și tentative de a adapta fiscalitatea la schimbările din economia mondială. Avântul fără precedent al industriilor IT a generat o serie de dezechilibre macro-economice prin apariția unor coloși care sufocă concurența și riscă să genereze monopoluri  în domenii vitale pentru echilibrul social și politic. Prin urmare, miniștrii de finanțe al G7 au decis vineri ca o parte din profiturile colosale ale acestor companii multinaționale să se întoarcă în societate sub forma unor taxe și impozite speciale. Giganții tehnologici  precum Amazon, Google, Microsoft ar putea fi printre companiile avute în vizor. Acordul stabilește o cotă de impozit de 15 la sută din profit. Măsura ar putea duce la fluxuri de miliarde de dolari către guverne pentru a achita datoriile suportate în timpul crizei Covid. În plus, acordul creează condiții de concurență echitabile pentru companiile globale. 

 

SÂMBĂTĂ, 05 iunie 2021

România, țara cu cei mai mulți trăsniți. LA PROPRIU

Era la un moment dat un sitcom la TV care se numea chiar așa ”Trăsniți în NATO”. Potrivit domnului Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, în realitate chiar asta este situația: românii sunt europenii cei mai loviți de trăsnet. Zona de impact maxim al furtunilor cu tunete și fulgere în Europa este sud-vestul României. Se întâmplă asta pentru că în zona respectivă apariția furtunilor este stimulată de o anumită proporție care există între poluare, aerosoli, nori și bilanțul radioactiv al Pământului. Potrivit specialistului între anii 1995 și 2015, în România au fost loviți anual circa 40 de persoane. Țara noastră înregistrează totodată și tristul record european al celor mai multe decese cauzate de trăsnet. O ploaie insotita de vant si descarcari electrice are loc in Bucuresti, joi, 12 septembire 2013. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare COD PORTOCALIU ŞI GALBEN de ploi pentru mai multe judeţe din ţară, valabilă de vineri 13 septembrie de la ora 21:00 până sâmbătă la ora 10:00.

 

DUMINICĂ, 06 iunie 2021

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

O biserica ortodoxa sârbă construită ilegal după războiul din Bosnia din anii 1990 pe proprietatea unei familii musulmane din regiunea Srebrenica a fost demolata sâmbătă. Demolarea s-a desfășurat fără incidente, în prezența poliției, iar materialele au fost transportate în alt oraș, din aceeași regiune, unde vor fi folosite la construirea unei noi biserici.

 

Monica Pană