RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 28 FEBRUARIE 2022

Putin lăsat fără centura neagră

Una din săgețile mediatice de promovare a liderului de la Kremlin a fost calitatea sa de maestru al artelor marțiale. Ca președinte al Rusiei, de-a lungul anilor, Putin a fost onorat în timpul vizitelor sale în Asia cu înalte distincții în artele marțiale orientale. Din clipa în care liderul de la Moscova a făcut din Rusia un stat agresor, centurile onorifice cu mulți DAN ale domnului Putin au început să fie retrase. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a rămas fără centura neagră la taekwondo, după ce federația internațională de taekwondo a decis să-i retragă această distincție oferită în 2013. Liderul rus primise centura neagră de 9 Dan, cea mai înaltă distincție în arte marțiale orientale, în 2013, la o vizită în Coreea de Sud. „World Taekwondo condamnă cu fermitate atacurile brutale contra nevinovaților din Ucraina, lucru care contravine viziunii noastre: pacea este mai importantă decât victoria”, a anunțat organizația într-un comunicat. De asemenea, Comisia Executivă a Comitetului Internațional Olimpic (CIO) a decis să îi retragă distincția Ordinul de Aur acordată președintelui rus Vladimir Putin în 2001.

 

MARȚI, 01 MARTIE 2022

Un milion de dolari pe capul lui Putin

A apărut prima recompensă promisă pentru ofițerii care îl vor aresta pe Vladimir Putin. Alex Konanykhin, un om de afaceri rus a anunțat, într-o postare pe o rețea de socializare, că va oferi o recompensă de 1.000.000 de dolari pentru arestarea președintelui Rusiei, Vladimir Putin. „Promit să plătesc 1.000.000 de dolari ofițerilor care, respectându-și datoria constituțională, îl arestează pe Putin drept criminal de război, în conformitate cu legile ruse și internaționale”, a scris Konanykhin pe LinkedIn. „Putin nu este președintele Rusiei, deoarece a ajuns la putere ca urmare a unor operațiuni speciale de aruncare în aer a blocurilor din Rusia, iar apoi a încălcat Constituția prin eliminarea alegerilor libere și uciderea oponenților săi”. Născut în Rusia, Alex Konanykhin, 55 de ani, a studiat la Institutul de Fizică și Tehnologie din Moscova, de unde a fost exmatriculat în 1986. A profitat de perestroika lui Gorbaciov și și-a făcut o firmă în domeniul construcțiilor, apoi a înființat o bancă privată- Russian Exchange Bank. La 25 de ani, avea un imperiu de peste o sută de firme. În 1992, companiile sale erau evaluate la 300 de milioane de dolari.

 

 

 

MIERCURI, 02 MARTIE 2022

Rusia bagă bățul prin gard la București

E ceea ce în popor se numește ”a arăta pisica”. De obicei, acest tip de acțiune diplomatică, ca cea făcută miercuri de ambasadorul Rusiei la București, conține o amenințare voalată ca replică la niște așa-zise acțiuni ostile. Rusia a trimis o notă Ministerului de Externe al României privind încălcări ale drepturilor cetățenilor ruși în România, a declarat miercuri ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin. În notă România este acuzată de „acțiuni nefondate” nespecificate prin care s-ar fi încălcat „drepturile sociale și de proprietate” ale unor cetățeni ai Federației Ruse rezidenți în România. Ministerul român de Externe a confirmat primirea acestei note rusești, pe care însă nu o consideră oficial o notă de protest pentru că ”nu conținea niciun fel de informație concretă privind cazuri de încălcări ale drepturilor cetățenilor ruși din România”. MAE a solicitat telefonic imediat Ambasadei Federației Ruse, prezentarea unor exemple sau date care să ajute la înțelegerea situației și la stabilirea eventualelor demersuri necesare. Autoritățile române nu au primit nici un răspuns la această solicitare. În acest caz, Ministerul Afacerilor Externe din România a conchis că demersul ambasadei Rusiei la București este de natură să inducă în eroare opinia publică. Sau, cum s-a spus în termeni nediplomatici, să ”arate pisica” autorităților române pentru alinierea acestora la măsurile internaționale de condamnare a agresiunii rusești în Ucraina.

 

JOI, 03 MARTIE 2022

„OPRIȚI-VĂ! Nu mai trimiteți lucruri inutile la refugiați!”

Coordonatorul voluntarilor care operează în vama Isaccea, punctul unde mii de refugiați din Ucraina traversează Dunărea cu bacul, a făcut joi un apel disperat către românii care trimit ajutoare în acest loc: „Nu mai trimiteți lucruri inutile!”. Din păcate, printre tonele de pachete cu ajutoare sosite din întreaga țară la Isaccea se regăsesc în mod evident lucruri de care oamenii cel mai probabil nu mai aveau loc prin casă, prin dulapuri, gândindu-se, în mod total greșit, că de ele s-ar putea folosi femeile din Ucraina care fug din calea războiului. Astfel, în pachetele cu ajutoare, au fost găsite inclusiv mărgele, pantofi cu toc, haine cu paiete sau componente ale unor costume de baie. O mamă disperată cu bebelușul într-o mână și cu trolerul în cealaltă nu are ce să facă cu astfel de ajutoare. „Nu-mi trimiteți pături subțiri. E frig de înnebunești. Nu vreau șase pături la un refugiat, vreau o pătură serioasă, o pilotă, un sac de dormit. Nu-mi trimiteți hainele voastre de care vreți să scăpați. Fustițe și rahaturi inutile. Dacă v-ați propus să donați haine, GÂNDIȚI- VĂ LA CE V-AR TREBUI ȘI VOUĂ DACĂ AȚI FI ÎN SITUAȚIA LOR. Refugiații nu sunt decât oamenii care au fost obligați să își adune într-o oră familia și câteva lucrușoare și să fugă. N-au nevoie de paiete și aiurelile voastre din șifonier. Este nevoie în primul rând de alimente gata de mâncat (sandviciuri deja preparate), hrană pentru bebeluși și produse de igienă. Donațiile se primesc la centrul de colectare din str. 1 Decembrie, nr. 91 – Sala de sport din Isaccea”, scrie Mihaela Dan, coordonatorul voluntarilor de la Isaccea.

 

VINERI, 04 MARTIE 2022

Gazul rusesc continuă să curgă în Europa

Ce se întâmplă în Ucraina nu e un război total decât pentru poporul ucrainean. Și asta pentru că de-a lungul ultimelor decenii Rusia și lumea occidentală s-au întrepătruns prin numeroase interese economice reciproc avantajoase, interese care se evaluează cu sume de ordinul sutelor de miliarde de dolari. Unele din aceste întrepătrunderi vizează chiar domenii esențiale, cum ar fi cel energetic. Oricâte tragedii ar provoca statul agresor Rusia în Ucraina, există formată o conexiune economică între lumea liberă și ruși care nu poate fi ruptă peste noapte fără ca pierderile pentru Occident să fie devastatoare. Și atunci, cumva, pe ideea că poate Putin nu e chiar Hitler sau Stalin, în spatele scenei, lucrurile se derulează și pe mai departe ca și cum economia e una și războiul alta. Potrivit dealerilor din piață, invadarea Ucrainei de către armata rusă, din 24 februarie, nu a împiedicat comerțul cu gaze. Dimpotrivă, transportul de combustibil prin gazoductul ”Prietenia” al Gazprom a cunoscut o creștere a activității în ultimele zile. Această conductă merge din Rusia către țările Uniunii Europene (UE), trecând prin teritoriul ucrainean. La punctul de trecere dintre orașul Ujgorod (Ucraina) și Slovacia, de exemplu, volumul livrărilor pentru UE este mai mult decât dublu: 851 gigawați oră (GWh) pe 28 februarie, față de 372 GWh pe 23 februarie, potrivit datelor de la asociația europeană a operatorilor de sisteme de transport gaze Entsog. Explicația ține de faptul că firmele europene continuă să folosească contractele pe termen lung încheiate pe mai mulți ani cu Gazprom. Acestea garantează prețuri mai mici decât cele ”curente”, adică unde gazele se tranzacționează la 24 de ore și unde prețul pe 24 februarie ajunsese la 135 de euro pe megawatt. Criticii acestei perpetuări a interesului economic în ciuda noului statut al Rusiei de stat agresor spun că vina o au companiile de servicii publice europene care au subestimat riscul războiului și astfel au neglijat consolidarea unor rezerve mai mari de gaz în luna ianuarie.

 

SÂMBĂTĂ, 05 MARTIE 2022

„A fost ca și cum aș fi primit un pumn în spate”

Jurnaliști britanici împușcați în Ucraina.  Pornit să facă un reportaj într-o localitate aflată la 30 de kilometri de Kiev unde o coloană de blindate ruse a fost distrusă, o echipă de jurnaliști de la Sky News a fost prinsă într-o ambuscadă. La un moment dat, mașina în care se afla echipa a intrat sub tirul unui detașament de luptători ruși aflați în recunoaștere. Corespondentul Stuart Ramsay povestește: ” Din senin, am auzit o mică explozie și am văzut că ceva a lovit mașina și o anvelopă a explodat. Ne-am oprit. Și atunci lumea noastră s-a întors cu susul în jos. Prima rafală de gloanțe a crăpat parbrizul. Operatorul Richie Mockler s-a ghemuit în zona pentru picioarele pasagerului din față. Apoi am fost sub atac total. Gloanțele au pătruns în cascadă prin toată mașina, trasoarele, rafala de gloanțe, parbrizul, scaunele, volanul și tabloul de bord se dezintegraseră…. Și apoi am fost împușcat în spate. „Am fost lovit!”, am strigat. Dar ceea ce m-a uimit a fost că nu m-a durut atât de rău. Era mai mult ca și cum ai fi lovit cu pumnul, într-adevăr”. Jurnaliștii au reușit în cele din urmă să iasă din mașină și să se adăpostească, fiind un miracol că, deși răniți, toată echipa de jurnaliști a scăpat cu viață. În timpul deplasării cu mașina prin Kiev, până la atac, jurnaliștii au arătat că metropola ucraineană arată ca o cazemată care se pregătește să facă față atacului rusesc. Se sapă tranșee de către voluntari, armata montează obuziere, peste tot străzile sunt blocate de obstacole din beton.  Puteți urmări AICI atacul filmat de echipa britanică.

 

DUMINICĂ,  06 MARTIE 2022

Fotografia săptămânii

                                       

 

Un grup de militari ruși care ar fi vrut să ajungă pe o clădire din Ucraina pentru a face niște recunoașteri au rămas blocați în lift. Se pare că militarii nu luaseră în considerare că ucrainenii le pot tăia curentul.

 

 

Monica Pană