RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Anul 2022 în 30 de minute de lectură (I)

IANUARIE 2022

Cazul Djokovic. Un scandal cu impact geostrategic

Vaccinarea și antivaccinarea a devenit o temă care dovedește că atunci când nu are motiv de vrajbă, omenirea inventează întotdeauna unul. Iar cel mai vizibil caz al momentului este cel al marelui campion de tenis Djokovic. Sârbul, la fel ca mulți români care îl susțin acum, suferă de ceea ce mulți din partea asta de lume suferă: mentalitatea vicioasă a celor crescuți și formați într-un sistem defect. Un sistem în care compromisul murdar poate încălca toate regulile dacă e vorba de bani sau putere, în care respectul pentru autoritate e minimal tocmai pentru că autoritatea este coruptă, ineficientă și mincinoasă, sistem unde, de regulă, există o oligarhie bogată privilegiată cu pensii speciale, sinecuri, relații și scutiri de constrângeri pornite din lege sau din reguli. Doctrina acestui tip de sistem, răspândit și în Balcani, deci și în Serbia și România,  e construită pe mesaje agresiv naționaliste, extremist religioase și revendicative împotriva regulilor juste care ar îngrădi ”libertatea” lucru de care ar profita genericul Caisă-străinul, de regulă, vestic. Pandemia, cum era de așteptat, dar nu și de dorit, a devenit astfel o nouă temă de confruntare între statele democratice și liga statelor ”eșuate” și oligarhice în lupta lor pentru supremație. Din această perspectivă mai largă, cazul Djokovic, până la urmă, nu este despre tenis, nici despre Covid, sau atitudini pro sau contra vaccinare. Cazul Djokovic are o simbolistică geostrategică. E important, pentru că toată lumea vrea să vadă dacă democrațiile mai pot  să-și impună regulile indiferent cine încearcă să le încalce și câtă presiune se pune pe ele. Este esența statului de drept: legea aplicată în mod egal și corect.   De aceea, judecarea lui Djokovic în Australia are un impact planetar. Super campionul la tenis rupe lumea în două. E o confruntare între sfidarea regulii și respectarea ei, între privilegii și egalitate în fața legii,  între forțe oligarhice și forța unui stat de drept. Australia, în cazul Djokovic, are de luat o decizie grea, pentru că poartă în ea un mesaj de anvergură mondială despre justețea, forța și echitatea unei administrații democratice. Să nu se uite că pandemia,  pentru simpli cetățeni australieni a însemnat respectarea unui sistem dur de carantine și de vaccinare care a durat luni de zile, dar care face astăzi ca Australia să fie un succes în gestionarea COVID. Dacă domnul Djokovic va fi până la urmă primit fără dovezi publice ale conformării la regulă, mesajul va fi devastator, statul de drept va fi înfrânt și regula nu va mai putea fi impusă moral și legal nimănui altcuiva. Ar fi ca o predare necondiționată a democrației. Cu tipul acesta de breșe create în democrație,  în istorie, au început toate marile atrocități, pogromuri și holocausturi.

 

Nu dă bine! Budapesta mai activă decât Bucureștiul la investiții în Transilvania

Începutul de an a înregistrat o declarație venită de la Budapesta în care ministrul Tineretului și Sportului din țara vecină, Eduart Novak,  anunță continuarea investițiilor pe care Ungaria le face în localitățile în care trăiesc mulți etnici maghiari, cum este cazul la Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc.  Conform acestuia, anul trecut, datorită acestor finanţări, au fost date în folosinţă patinoarul din Sângeorgiu de Mureş şi terenul de fotbal din Sfântu Gheorghe, iar anul acesta vor fi construite Academia de Fotbal Partium şi căminul Academiei de Hochei pe Gheaţă din Ţinutul Secuiesc. ”Sportul românesc are nevoie de reformă, iar schimbarea este mult mai ușoară atunci când ești înconjurat de parteneri pe care te poți baza, așa că fiecare ajutor, bună practică, idee este utilă și de mare ajutor pentru noi”, a transmis Eduard Novak. Foarte adevărat, dar ce treabă are un ministru maghiar cu sportul românesc?! Este o povață care spune că e bine să te ferești de grecii care poartă daruri, cu trimitere la celebrul cal troian. De ce nu ar fi valabilă această povață și în cazul autorităților maghiare. Mesajul pentru cetățenii români din Transilvania este devastator: Budapesta poate acolo unde Bucureștiul a dat chix.  Tocmai din această cauză, programul derulat de Budapesta în Transilvania a fost și este controversat, dat fiind că statul român anunțase în anii trecuți că nu și-a dat acordul pentru derularea lui. Partea maghiară contrazice însă acest lucru. „Noi acest program de dezvoltare economică întotdeauna l-am discutat şi cu Guvernul României şi în continuare vom face la fel şi scopul nostru este ca să încercăm să ajutăm şi să întărim agenții economici maghiari de aici, în așa fel încât să putem, totodată, să consolidăm şi să întărim şi economia României. Așa a fost şi până acum şi va fi şi în continuare așa şi din acest punct de vedere am avut o colaborare foarte bună”, a declarat presei de limbă română Potápi Árpád János, Secretarul de stat pentru politici naționale din Guvernul Ungariei. Guvernul conservator si naționalist de la Budapesta aplica nestingherit, de patru ani, in Transilvania un plan denumit Kos Karoly, prin care realizează, prin intermediul unei fundații controlate de UDMR, investiții substanțiale pe plan economic, social si cultural, destinate exclusiv minorității maghiare din Ardeal. Acest plan este parte integranta a Strategiei Unității Naționale pe care Ungaria a adoptat-o in 2011, in scopul reunirii maghiarilor din Bazinul Carpatic. Guvernul de la Budapesta a alocat din 2018 până in prezent zeci de miliarde de forinți pentru susținerea dezvoltării economice a comunităților maghiare din Transilvania, îndeosebi pentru subvenționarea fermierilor de naționalitate maghiară din zonă. Guvernanții de la București nu au avut niciodată până acum o poziție tranșantă, pro sau contra, privitor la ofensiva maghiară în zona Ardealului.

 

Pandemia de plagiat lovește în premier

Doctoratele plagiate pușcă în România ca boabele de porumb puse pe jăratec.  Ultima strigare s-a numit Nicolae Ciucă, premierul României. Potrivit unor dezvăluiri ale jurnalistei Emilia Șercan, pe PressOne, domnul Nicolae Ciucă și-ar fi plagiat lucrarea de doctorat. Jurnalista arată că teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138. Conținutul din cel puțin 19 pagini, arată ancheta jurnalistică,  a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului. S-a mai constatat că porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat. După dezvăluirea jurnalistică, președintele a ieșit imediat cu o declarație.  Domnia sa a spus că este binevenită decizia luată de premierul Ciucă de a cere organismelor abilitate să-i evalueze teza de doctorat (lucru pe care primul-ministru însuși l-a cerut imediat după dezvăluirile din presă). Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a anunțat că a inițiat demersurile legale de verificare a respectării standardelor de calitate şi etică universitară în ceea ce privește acuzațiile de plagiat în cazul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. Odată dezvăluit plagiatul într-o formă extrem de bine documentată și detaliată, situația a devenit dintr-o dată deosebit de stânjenitoare pentru premier, pentru partidul care îl susține și pentru președintele Iohannis. ”Dacă cineva a plagiat chiar și trei rânduri este obligat să se retragă din politică”, spunea președintele Klaus Iohannis în 2014, când trăgea cu toate tunurile în contracandidatul Victor Ponta. Din păcate, în politica românească, dacă ai pretenții de moralitate,  riscul de a te asocia cu cineva este foarte mare. Mișună de scheleți în dulapuri. Plagiatul scos la lumină de jurnalista Emilia Șercan, îi pun din acest punct de vedere pe aceeași treaptă pe actualul și pe fostul premier Ponta. Numai că dl Nicolae Ciucă este ”brațul militarizat” al președintelui în Guvern. Prin urmare, dacă în cazul Ponta, a fost ars cu fierul roșu plagiatul, nu se poate acum, în cazul Ciucă, să se spună, de exemplu, că e o abilitate extraordinară. Prin urmare, este de așteptat ca în perioada următoare să urmeze o muncă grea de pilotaj mediatic în care scandalul plagiatului domnului prim-ministru Ciucă să se dizolve în evaluări complice ale lucrării și teme noi aruncate snop pe agenda publică.  E aproape imposibil astăzi să mai ieși cu fața curată în politica românească. E ca o aruncare ghinionistă cu bumerangul.  Dacă arunci cu piatra într-un rival, ca un făcut, bolovanul te pleznește înapoi ricoșat dintr-un aliat cu același păcat. Iar președintele nu e primul care poate depune mărturie că așa e!

 

FeBRUARIE 2022

Precedent creat. Putin a dat foc Europei. Unde se va opri?

Ziua de joi, 24 februarie 2022 a intrat în istorie. A fost ruptă salba de 77 de ani de pace în Europa. În zorii zilei, Ucraina a fost atacată de trupele rusești. Toată drama umană a războiului a început să curgă, în secvențe tulburătoare, pe ecranele televizoarelor. Morți, răniți,  sânge, oameni alungați din casele lor în pribegie, fapte eroice și crime în direct. Atacați din trei părți, în fața unei armate net superioare,  ucrainenii au decis să nu se predea și să lupte. Odată pornit, după opt decenii de pace, războiul a șocat pe toată lumea. Dintr-o dată, toate privirile s-au îndreptat spre Vladimir Putin. Retorica folosită de acesta la anunțul declanșării conflictului din zorii zilei de joi nu lasă loc de alte interpretări. Vladimir Putin este, în esență, un fel de Leonid Brejnev plus centură neagră la judo. E total ridicol în vremurile noastre să justifici invazia unei țări ca Ucraina invocând ”denazificarea”. Sau o conducere ”drogată”. După ce a trăit 20 de ani în politica înaltă, dl Putin putea să găsească niște argumente mai potrivite, mai proaspete, decât cele pe care le-ar fi spus și Brejnev acum jumătate de veac. Numai că, din păcate, ca reflex primordial, domnul Putin nu a evoluat și a rămas încremenit în proiectul denumit generic URSS. Și e de mirare că nimeni dintre liderii lumii libere nu a observat și nu a luat din timp măsuri ca să nu se ajungă la drama Ucraina 2022. Înainte de a invada Ucraina, regimul Putin a invadat Rusia democratică. A făcut legi de oprimare a libertății, a eliminat fizic oponenții, a impus teroarea ca formă de guvernare și, pas cu pas, a supus Rusia propriului său arbitru. Ca să facă asta a avut nevoie de bani. Nici în cazul ăsta, liderii lumii libere nu au fost deranjați că băncile, afacerile și activele pe care Rusia lui Putin le dezvoltă în Occident finanțează un regim despotic. A fost lăsată la liber și cascada de fake-news-uri produsă de industria rusească de profil chiar pe rețelele de socializare create de lumea liberă. Efectul a fost mai multă ură, mai multă instabilitate, s-a reușit alegerea lui Donald Trump, apoi Brexit-ul, iar în România s-au promovat partide și figuri ca partidul AUR, Regimul Dragnea și Șoșoacă. Și nici o autoritate de la Bruxelles la Washington nu a mișcat un deget ani de zile ca să oprească otrava mediatică. Iar acum precedentul este creat: e război! Pentru că i s-a permis zeci de ani să își întărească poziția chiar de către cei pe care îi vrea distruși, Vladimir Putin și-a făcut calculele și a considerat că acum e momentul cel mai potrivit pentru încoronarea sa istorică. De ce acum? Pentru că NATO pare prea greoi, dezarticulat și greu de scos din zona de confort ca să miște decisiv în ”cartierul” rusesc reprezentat de Europa de Est. Cele câteva avioane de luptă, convoiul de șenilate și mia de soldați pe care NATO i-a relocat în România au doar o valoare pur simbolică. NATO și autoritățile române acționează acum ca și cum Vladimir Putin ar fi ”rezonabil” și s-ar rezuma doar la Ucraina. De aceea e imposibil ca lumea să nu se întrebe ”Unde se va opri Putin?”. În 1956, Hrusciov s-a oprit la Budapesta. În 1968, Brejnev s-a oprit la Praga. Pentru Vladimir Putin, în noua lume, i-ar fi asigurată coroana de țar dacă ar bifa Bucureștiul și Sofia? El așa a lăsat să se înțeleagă! Ucraina odată cotropită, devine o bază de lansare excelentă a unei ofensive militare oricât de mare! Numai că deocamdată, Ucraina luptă! Și ce poate fi mai dătător de speranță decât femeia ucraineancă care a născut la metroul din Kiev sub rachete și obuze rusești. Trei kilograme de viață, dragoste și speranță pentru poporul ucrainean, pentru Europa, pentru toată lumea liberă.

 

USR, reformă sau neant

În ultimele sondaje de opinie, colajul de partide Uniunea Salvați România (USR)- PLUS e cotat cu un procent de interes în electorat de doar 10 la sută. După lovitura de la europarlamentarele din 2019, când partidul marca 22,4 procente, succesul useriștilor a cunoscut un declin constant, pentru ca astăzi să fie aproape de o popularitate care se cuantifică cu o singură cifră. Sunt mai multe motive care să explice această decădere, orgolii, lipsă de experiență, inconsecvență, dar una singură le poate înlocui pe toate: partidul USR (PLUS) nu a întors nici o dobândă la uriașa investiție de speranță pe care românii și-au pus-o în el. Adică, nu a reușit să impună o politică în care competența să înlocuiască amatorismul, meritocrația nepotismul, legea fărădelegea, echitatea privilegiile ”specialilor”. O sarcină practic imposibilă pentru domnul Barna și ai lui, care nu au avut inventivitatea, energia și forța să mai clădească ceva peste acele 22 de procente din 2019, datorate, în principal, poziției critice pe care USR a avut-o atunci împotriva Republicii Dragnea. După dispariția de la manșa puterii a domnului Dragnea, USR a rămas practic fără agendă și muniție. Nu a mai funcționat nimic din mesajele partidului. Erau prea seci, prea uzate, sau prea elitiste și nu au mai ajuns până la receptori. Avântul USR s-a estompat și mai mult după o participare la guvernare ratată din lipsă de tact și înțelegere a dedesubturilor care coagulează interesele oculte din România. Nici după părăsirea guvernării, USR nu a mers mai bine. A pierdut procente și în opoziție, aceasta fiind practic confiscată acum de AUR care are acum toată inițiativa. USR, așa cum se prezintă astăzi, poartă o aură a dezamăgirii și pare condamnat la irelevanță, dacă nu la dispariție. Este într-un punct mort, paralizat de tensiunile dintre facțiunile PLUS și USR. Și într-un moment în care, ca partid de opoziție, USR ar avea muniție să tragă din toate pozițiile (vârf de pandemie, facturi mamut la energie, reforme blocate), partidul aruncă pe piață joi propriul scandal, culmea umbrind tensiunile din AUR, care devenise principalul subiect din presă. Erupția din USR era de așteptat. Practic președintele partidului, dl Dacian Cioloș (PLUS), blocat la decizie de Biroul Național al partidului controlat de dl Barna, vrea un refresh de personal printr-o schemă care să atragă în partid oameni ”din sursă externă” odată cu o schimbare în mecanismul deciziei care să-i aducă cu adevărat putere în partid. Pentru USR-iștii vechi asta a sunat ca o declarație de război. Răspunsul dlui Barna este edificator pentru că s-a vorbit de șantaj. Orice compromis în această luptă internă nu va rezolva decât pe termen scurt problema. Ca USR să se reîmprospăteze sunt de luat în considerare doar scenariile radicale. Dacă câștigă dl CIoloș, USR va deveni un partid mai articulat, populat poate cu oameni cunoscuți și competenți, dar plictisitor ca un discurs despre cotele bursiere. Dacă dl Cioloș pierde radical și demisionează, se demarcă pentru funcția de președinte al USR, dl Drulă. Și pentru USR un lider care știe să lucreze și cu ranga ar fi exact ce are nevoie acum în arena competiției politice tot mai contondente.

 

Biserica ortodoxă demască Necuratul din AUR

A fost ca o lovitură de măciucă în elanul însămânțării urii practicat de noua vedetă a extremismului politic românesc. Biserica Ortodoxă Română a transmis, vineri, prin vocea purtătorului său de cuvânt Vasile Bănescu, faptul că amestecarea politicii cu religia a făcut deja ”prea multe victime”. Biserica Ortodoxă critică vehement AUR sugerând că partidul acesta confundă ”ultranaționalismul zgomotos exacerbat și grav compromis ideologic” cu ”patriotismul luminat și echilibrat”, iar ”temele creștin-conservatoare” sunt ”rupte xenofob de contextul spiritual al Europei”. Mesajul Bisericii ortodoxe este bine țintit și nu face decât să arate celor prostiți de domnii Simion, Târziu și camarila lor, că nu Dumnezeu, ci Necuratul mână în luptă partidul cu nume de metal. Dovada ține de evidență! Niciunde unde numele Domnului este invocat în politică, nu credința, ci fariseismul și interesul lumesc conduc acțiunea. BOR a ținut să mai precizeze că  dezavuează orice formă de exces și se delimitează ferm de orice alianțe secrete care se spune că ar exista între Biserica națională și grupusculele ”ortodoxe” înregimentate în isteria naționalist-religioasă a AUR. În comunicatul său, BOR punctează faptul că ”nimic nu e mai străin creștinismului real și Bisericii autentice decât instrumentalizarea credinței și a simbolurilor sale în cheie politică, orice culoare ar avea aceasta și oricât de seducător ar suna vocea sirenelor ei”. Adică, spune mai departe BOR, ” Confundarea programatică a (ultra)naționalismului zgomotos exacerbat și grav compromis ideologic cu patriotismul luminat și echilibrat de credința în valorile fidelității religioase, culturale și spirituale ale propriului popor, confiscarea populistă a nobilelor teme creștin-conservatoare rupte xenofob & filetist de contextul spiritual al Europei, nu fac decât să compromită aceste fundamentale teme, motiv pentru care Biserica dezavuează orice formă de exces apărută în marginea lor”. Adică, cu alte cuvinte, Biserica Ortodoxă Română se apără cu crucea în față și respinge toată politica AUR care invocă credința, ortodoxia și pe Dumnezeu. Natura comunicatului BOR este fără precedent în istoria recentă. Faptul că Biserica Națională ia poziție criticând politica unui partid din România nu poate însemna decât un singur lucru. Faptul că AUR a scăpat din lesă și începe să provoace daune peste cele preconizate de cei care l-au creat, la București sau/și la Moscova. Din această perspectivă, reacția Bisericii Ortodoxe, poate fi interpretată și ca o reacție de apărare a statului român, democrat și pro-european, în fața unui experiment politic periculos care se bazează exclusiv pe ticăloșia din om ca să ajungă la Putere. Opinia generală referitor la poziția adoptată este că BOR a făcut ce trebuie. În sfârșit!

 

Arhiepiscopul Tomisului e pragmatic: ține cu puterea din vecini, nu cu cea de peste Atlantic

Dacă toată lumea se aștepta ca ÎPS Teodosie să surprindă din nou, iată, el a făcut-o marți cu o nouă declarație șocantă. Într-o emisiune la Radio Dobrogea, ÎPS Teodosie critică faptul că românii îl văd pe liderul de la Kremlin ca fiind un ”răufăcător”, deși este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte Athos şi la Ierusalim. Dl Teodosie îl spală de la distanță de toate păcatele pe președintele rus, care, spune Teodosie, ”nu-i negru cum îl prezintă toată lumea”. Înalta față bisericească română susține această adulație a sa pentru dl Putin cu o formulă clasică folosită atunci când nu știi sigur dacă te va costa ceva baterea din gură, ”am spus-o şi o spun fără frică şi fără nicio ezitare”. Acum dacă armata domnului Putin intră cu șenilele tancurilor în Ucraina și începe să omoare oameni care-și apără țara, povestea asta a ÎPS Teodosie va rămâne, ca toate celelalte, o vibrație perversă a aerului expectorată de prelat.  Într-atât de perversă, încât, chiar înainte de orice violențe în Ucraina, Biserica Ortodoxă Română s-a delimitat imediat de zicerea domnului Teodosie, precizând că spălarea Regimului Putin e strict opinia și pofta personală a gurului bisericesc de la Constanța. Care, desigur, rămâne și pe mai departe un mare șef în BOR.

 

MARTIE  2022

Memorabil. După doi ani România iese din starea de alertă

8 Martie 2022.  A fost ultima zi de stare de alertă pe teritoriul național. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că valul 5 al pandemiei este pe cale să se stingă și prin urmare toate restricțiile sanitare se ridică. Totuși, ca măsură de prevenire, specialiștii recomandă ca la cumpărături, în supermarket, sau în aglomerații purtatul măștii și distanțarea să nu fie abolite cu totul.  România s-a aflat în stare de alertă sanitară timp de aproape doi ani, din 15 mai 2020 şi până pe 8 martie 2022. Cinci valuri pandemice au fost pe teritoriul țării în această perioadă, fapt care a impus măsuri de protecție sanitară. După doi ani, bilanțul COVID-19 numără, conform datelor furnizate luni de Grupul de Comunicare Strategică, 63.993 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 care au decedat în România. Până luni, pe teritoriul național au fost înregistrate 2.771.449 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 114.557 ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Potrivit GCS, 2.594.194 de pacienți au fost declarați vindecați.

 

Asalt la pompe.  Dacă contextul este potrivit, Facebook poate aduce orice nebunie din virtual în imediata realitate

S-a dovedit săptămâna aceasta. E ca o avalanșă. Un benzinar Mol din Beiuș-Bihor urcă prețul la benzină și motorină la 11 lei. Fotografia cu afișajul noilor prețuri este urcată pe Facebook. În țara vecină Ucraina, Rusia face prăpăd. ”A fi sau a nu fi” a devenit cuvântul de ordine în ultima săptămână privitor la volumul de gaz și petrol pe care Rusia este lăsată sau vrea să îl livreze spre Occident. Se vorbește curent pe toate posturile TV de criză energetică și scumpiri. Deci, cumulat, avem o poză cu noile prețuri sărite la 11 lei, narațiunea cu criza, scumpirile și conflictul cu Rusia, și petarda cu ”Săriți, la noapte benzina și motorina devin produse de lux”. Potriveala perfectă! Propagată pe rețelele de socializare,  fotografia cu noile prețuri la benzină de la Beiuș s-a rostogolit până ce toată România și-a scos la benzinărie mașinile pentru ultimul plin la preț ”mic”. Degeaba a ieșit ministrul Energiei să facă apel la calm. Credibilitatea autorităților române în ochii cetățenilor este însă mică și puțini s-au calmat. Cozile la benzinării nu s-au scurtat decât a doua și a treia zi când oamenii au văzut cu ochii lor că, într-adevăr, prețul la combustibil rămâne la 8 lei per litru, care oricum, e un preț enorm pentru puterea de cumpărare a românilor. Fenomenului i se mai spune și ”efect de turmă” și este perfect explicabil prin gradul mare de contaminare între oameni pe care-l are sentimentul de frică, frică de scumpiri, de viruși, de război. Iar, din păcate, acum situația în regiune face ca astfel de alerte false să prindă în plasa lor tot mai mulți oameni. Se recomandă totuși o minimă luciditate înainte de a porni val-vârtej spre supermarket, farmacii sau stații de benzină.  Și apropo de asta, cu uleiul cum stați?

 

Recensământ din mouse

Tehnologia avansează într-un ritm alert astfel încât programe și acțiuni care pe vremuri presupuneau angajarea a mii de oameni, astăzi se rezolvă pe calculator prin Internet. Este și cazul Recensământului 2022. ​ ​Luni la ora 00:00 a început perioada în care te poți auto-recenza pentru Recensământul populației și locuințelor. Auto-recenzarea durează două luni (până în 15 mai), iar cei care se auto-recenzează au dreptul legal la o zi liberă. Ca să putem face auto-recenzarea avem nevoie de următoarele lucruri: acces la Internet, o adresă de email. Nu e necesar să aibă toți din gospodărie adresă de email, e suficientă una pentru fiecare familie. Practic, sunt câțiva pași simpli: Intrăm pe site-ul Recensământului, unde vom vedea butonul din stânga care ne introduce în formularele de completat. O singură persoană din gospodărie îl completează, înregistrându-se ca persoană de referință sau în calitate de cap al familiei (gospodăriei) și apoi îi adaugă pe ceilalți membri ai familiei. În funcție de persoanele completate în formularul de pre-înregistrare, sistemul informatic generează câte un link cu chestionarul specific fiecărei persoane declarate. Există două tipuri de formulare. Cel lung, completat de capul familiei, cuprinde și informații despre locuință și altul scurt completat de restul familiei care nu cuprinde decât datele lor personale. După completarea chestionarului se va primi un mesaj de confirmare (sau infirmare), iar pe căsuța electronică de email se va primi și un link de verificare a datelor transmise. În termen de maxim 7 zile de la finalizarea autorecenzării, se va primi pe email o dovadă că s-a făcut procedura și în baza ei toți salariații vor primi o zi liberă plătită. Persoanele care refuză auto-recenzarea nu vor fi amendate. Însă în etapa următoare de colectare a datelor de către agenții angajați de după data de 15 mai 2022, persoanele care vor refuza să furnizeze informaţii sau vor furniza date eronate sau incomplete vor putea fi sancţionate cu amendă de la 1.000 de lei la 3.000 de lei (art. 54 din OUG nr. 19/2020). Statistica a consemnat la două zile de la deschiderea recensământului online un număr de 180 de mii de români care și-au completat formularul. Județul Hunedoara se afla pe locul 14 în topul județelor funcție de numărul de persoane recenzate.

 

NATO. România în linia întâi. Grup suplimentar de luptă. Ungaria râvnește la teritorii ucrainene

Invadarea Ucrainei de către Rusia lui Putin a făcut ca la summitul NATO de joi să se vorbească despre un context denumit ”noua normalitate”.  Aceasta pare nouă pentru că vine după aproape 100 de ani de pace în Europa. Și pentru că odată cu războiul din Ucraina orice scenariu sângeros devine plauzibil,  Europa de Est devine linia întâi a alianței NATO la interfața cu Rusia, de acum, stat agresor. Iar România este acolo! Pe analiza perspectivei periculoase pe care o oferă Rusia lui Putin, oficialii NATO au căzut de acord că din acest moment Regimul Putin reprezintă un risc permanent de agresiune pe orice direcție, chiar și asupra unor țări NATO din vecinătate. Singura decizie logică care a și fost adoptată la summitul NATO a fost sintetizată sub formula ”Întărirea Flancului Estic al Alianței Nord-Atlantice”. Practic aceasta înseamnă că NATO va trimite noi trupe în Europa de Est pentru înființarea a patru grupuri de luptă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria. Ce este un ”grup de luptă”? Un grup de luptă NATO, cunoscut și sub numele de „prezență avansată consolidată” (enhanced forward presence), este o forță militară multinațională  de descurajare, care asigură o prezență permanentă, gata de luptă, în zonele cu risc de conflict. Întrebat câți soldați NATO vor fi în total în România, după înființarea grupului de luptă, cu tot cu militarii deja prezenți, ministrul român al Apărării, Vasile  Dîncu a răspuns: „Vom avea peste 3.000 de militari din forțe multinaționale pe teritoriul României, în această fază. Evident că nu sunt situații definitive. În funcție de evoluția situației, întărirea flancului estic poate să conțină și alte aspect de tip cantitativ”. În paralel, România a decis să crească bugetul Apărării de la 2% la 2,5%. Mai în glumă, mai în serios, trebuie menționat că prezența militarilor NATO în Europa de Est are un rol multiplu, pe lângă cel principal de descurajare a unei agresiuni din partea Rusiei. Iar aici se evidențiază declarația stridentă de joi a lui Belénessy Csaba, consilier de dezvoltare editorială a companiei Mediaworks Hungary Zrt care editează ziarele de promovare a lui Viktor Orban, care, referindu-se la războiul din Ucraina, a spus că maghiarii trebuie să se pregătească emoțional pentru ca Ungaria să anexeze ”pașnic” Transcarpatia, regiune din Ucraina care până în 1918 aparținea de Imperiul Austro-Ungar. Ungaria tânjește deja oficial la anexări din teritoriul Ucrainei măcelărite de Putin! În lumea animală cu așa ceva se ocupă hiena!

 

Președintele Liberalilor a demisionat. PNL o ia de la capăt

Un finiș de mandat umilitor sâmbătă pentru fostul președinte al Partidului Național Liberal. Domnul Florin Cîțu își pregătise conștiincios demisia și, potrivit propriilor declarații, ar fi dorit să și-o înainteze în fața liderilor partidului. În afară de 2-3 susținători, la întâlnirea convocată de domnul Cîțu nu a venit nimeni. Așa că, fostul prim-liberal și-a depus demisia la fel ca orice simplu membru de partid, părăsind după șase luni întâia demnitate liberală. Este în vizor, pentru perioada următoare, și schimbarea sa de la șefia Senatului. Eșuarea atât de lamentabilă a domnului Cîțu era previzibilă, atâta timp cât fostul premier, a fost un mijloc, nu un scop într-un plan făcut deasupra sa. În momentul în care planul a căzut, iar ”împuternicirea” sa politică prezidențială l-a lăsat fără puterea de premier,  numărătoarea inversă a început pentru șeful liberal. Mai ales că, în noua conjunctură, cu dl general Ciucă în fotoliul de premier și PSD la Guvernare, președintele liberal Cîțu devenise un ghimpe în coasta derulării actului de guvernare în ”pace și armonie”. Analiștii politici constată în cazul domnului Cîțu una din cele mai rapide alterări de poziție din istoria post-decembristă a României. După doar câteva luni, dl Cîțu pierde tot, după ce, bucurându-se de o mare popularitate,  ajunsese să fie premier într-o coaliție în care PNL era partidul dominant. Astăzi, dl Cîțu este politicianul român cu cea mai scăzută cotă de încredere, 6%. Schimbarea sa din fruntea PNL vine logic, atâta timp cât contraperformanța politică a dlui Cîțu molipsește inevitabil și strică imaginea partidului. De sâmbătă, PNL este partidul obligat, de el însuși,  să o ia de la capăt.

 

APRILIE  2022

Discurs torpilat în Parlament!

Președintele Ucrainei, victimă a sabotajului soft al autorităților românești. Imediat după masacrul rusesc de la Bucha, Parlamentul României a fost prima instituție unde președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a ținut discurs. Emoția și tragedia momentului a indus un interes larg, mult peste cel al granițelor României,  privitor la ce va spune Zelenski. După cum s-a aflat ulterior vorbele președintele Ucrainei au împlinit un discurs emoționant, echilibrat și convingător privitor la tragedia ucraineană și nevoia de a-i pune capăt cu sprijinul țărilor democratice. Din păcate, doar ulterior s-a aflat ce a spus domnul Zelenski pentru că transmisia discursului s-ar putea cu mare greutate să fie considerată ”live” cu traducere pentru auditoriu. Cei care au privit la televizor nu au putut auzi decât măcăneala unei traduceri nesigure, estompate sonor, emisă ca de sub o căpiță de vată medicinală. La un moment dat, nici imaginea nu era ce trebuie, președintele Zelenski dispărând de pe ecran sub o cortină electronică neagră. Diagnosticul oficial a fost deficit de tehnică și organizare. Ar fi putut fi și un sabotaj fin de frica ursului de la Est. Oricum, dacă cumva a privit discursul domnului Zelenski din Parlamentul de la  București, Putin a fost cu siguranță mulțumit de cum au ieșit lucrurile.  La ședința Parlamentului au vorbit și președintele Senatului, Florin Cîțu, cel al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și premierul Nicolae Ciucă. În acest caz, totul s-a auzit foarte bine, dar s-a înțeles prea puțin. Analiștii politici au dat totuși locul întâi domnului Ciolacu al cărui discurs a fost mai ceva mai bărbătesc. Chestie de gust și orientare!

 

Pleacă Cîțu, vine Ciucă

Premierul Nicolae Ciucă și-a depus miercuri candidatura la șefia PNL, după demisia fostului șef liberal, domnul Florin Cîțu. „Am decis să-mi asum această responsabilitate (…) Una dintre condițiile esențiale pentru buna guvernare este ca în interiorul partidului nostru să existe o stare de armonie și o concentrare a tuturor asupra obiectivelor pe care ni le asumăm”, a spus Nicolae Ciucă. Candidatura domnului Ciucă nu induce în partid și nici în electoratul PNL nici o picătură de adrenalină. În primul rând pentru că domnul prim-ministru Ciucă nu are nici un contracandidat la funcția supremă în PNL. Pe urmă, contextul politic și rutina consacrată deja după alegerea de acum șase luni a domnului Cîțu, dau candidaturii domnului Ciucă statut de cec în alb pentru ocuparea funcției. Firește, pentru a putea ocupa întâia demnitate la PNL, domnul Ciucă, la fel cum înainte a fost cazul domnilor Iohannis și Cîțu, a primit o derogare de vechime din partea Biroului Executiv PNL pentru că nu avea 5 ani vechime în partid. Consiliul Național al PNL a convocat un congres extraordinar pe data de 10 aprilie, data la care Nicolae Ciucă urmează să fie validat șef al PNL. Au existat critici și ironii referitor la faptul că odată cu instalarea unui general de armată în fruntea PNL, partidul se ”militarizează”. Din contră, spun alții, faptul că un general de armată ajunge să conducă astăzi un partid în România e o ieșire din ipocrizie. Pentru că, de circa 30 de ani,  politica românească este oricum condusă de uniforme și ”ochi albaștri”. Un argument, ce-i drept,  cât se poate de bun pentru a fi luat în seamă.

 

De ce Elena Udrea a fost prinsă ca un fugar ”amator”?

Elena Udrea, condamnată definitiv joi la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. Decizie definitivă! Imediat după pronunțarea sentinței s-a aflat că ”a doua femeie în stat” pe vremea încălecatului domnului Băsescu a fugit din țară. Nu mult după aceea, ”breching niuzul” a fost că fostul ministru Elena Udrea a fost reținută de poliția bulgară undeva la granița dintre Bulgaria și Grecia. Procedurile de extrădare sunt în curs de derulare, celula de la pușcăria Rahova fiind deja pregătită pentru a o primi pe seducătoarea fostă ministresă. Mulți își pun însă întrebarea de ce un infractor cu experiența de fugar a Elenei Udrea a eșuat atât de lamentabil în tentativa sa de a scăpa de mâna lungă a legii. Justiția română de până la condamnare îi creaseră toate condițiile să șteargă putina. Au respins toate cererile procurorilor DNA de a-i interzice doamnei Udrea părăsirea țării, aceasta fiind liberă ca pasărea cerului să plece unde vrea. Dacă, cu o săptămână înainte de condamnare, se urca într-un avion cu destinația Dubai, șansele ca doamna Udrea să facă închisoare pentru aplecarea sa temeinică spre păcatul corupției erau nule. Sau, dacă tot a preferat că plece la bordul unui Mercedes de lux, putea să meargă direct în Serbia unde domnul Sebi Ghiță putea să o aștepte cu masa pusă și o cană de vin la orice oră. Extrădarea din Serbia este puțin probabilă dacă ai la teșcherea suficienți euro să ungi osia autorităților din țara vecină. Iar doamna Udrea se bănuiește că are. Și atunci? Un posibil răspuns este că fostul ministru al dezvoltării a avut, până în ultima clipă, convingerea că îi va fi admisă contestația în anulare. Poate a fost chiar încurajată să creadă asta, domnul Tudorel Toader fiind un expert în aburirea clienților domniei sale.  Astfel întregul proces legat de Gala Bute s-ar fi reluat de la zero, o posibilă viitoare condamnare nu putea veni mai repede de câțiva ani, asta dacă nu cumva faptele se prescriau până atunci. Se pare că încredințarea doamnei Udrea că nu va păți nimic a fost zdruncinată cu cel mult 24 de ore înaintea deciziei de condamnare a instanței. Decizia fugii a apărut cu mare probabilitate precipitat, în ultima clipă. Cineva i-a spus inculpatei în ultima clipă că ar fi bine să nu fie în țară când se dă decizia. De aceea, doamna Udrea se afla la Sofia în momentul condamnării, plecată din țară de doar câteva ore. Rămâne însă întrebarea cheie! De ce să fugi în Bulgaria, sau în Grecia? Ambele țări au protocoale de extrădare cu România! Să fie din cauză că până la urmă doamna Elena Udrea, fără ghidajul competent al fostului președinte, nu este decât o frumoasă blondă și atât?

 

Umilință la Kremlin. Poporul care ”nu există” a scufundat Moskva, nava amiral a Marinei Rusiei

Regimul Putin a primit o lovitură dublă joi. Una militară, iar cealaltă, mult mai dureroasă, de imagine. Nava de război rusă Moskva, perla flotei ruse din Marea Neagră,  s-a scufundat. Din prima clipă după ce crucișătorul a explodat, Regimul Putin a negat aportul ucrainean la pulverizarea navei. Oficial, pentru Kremlin, Moskva s-a dus la fundul mării din cauza incompetenței echipajului său, care și-ar fi dat singuri și din greșeală foc la muniția de la bord. Pentru Putin este de neconceput ca un popor care ”nu există”, dintr-o țară pe care o consideră de asemenea inexistentă, poate umili de așa manieră blazoanele imperiale ale Rusiei. Kremlinul a preferat să dea vina pe o așa-zisă imbecilitate a marinarilor săi care și-ar fi dat singuri foc la valiză în mijlocul mării. Umilința Moscovei a fost cu atât mai mare cu cât, în scurt timp după explozie, adevărul a ieșit la iveală. Prezentat ca invincibil de propaganda rusă, crucișătorul Moskva a fost trimis lejer la fundul mării de două rachete trase de către armata ucraineană. Furia, frustrarea, lacrimile din Duma rusă, coroanele de flori depuse pentru epava Moskva (nu pentru marinarii morți la datorie!) nu impresionează însă pe nimeni. Cine i-a pus pe ruși să atace o țară independentă? Ce căutau cu crucișătorul în apele teritoriale ale Ucrainei? Dacă cineva merită compătimire acela e poporul ucrainean care de aproape două luni rezistă, ca un David, Goliatului rusesc și, nu numai că rezistă, dar îi și aplică invadatorului lovituri năucitoare care îi fac pe ucraineni să culeagă toată admirația lumii libere pentru curajul cu care își apără moșia. Iar asta se vede din ironiile pe care rețelele de socializare le aruncă în valuri peste Regimul Putin. ”Au vrut să cucerească Kievul, dar au pierdut Moskva” este una din glumele propagate pe Facebook. După cum se vede, reputația de excelență militară a Regimului Putin începe și ea să ia apă.

 

Europa nu a virat spre putinism

Emmanuel Macron a fost reales preşedinte al Franţei, cu 58,55 % din voturile exprimate duminică, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, conform rezultatelor finale oficiale, în timp ce contracandidata sa, Marine Le Pen, a obținut 41,45% din voturi. Emmanuel Macron, reales duminică președinte al Republicii în Franța, a declarat că votul alegătorilor care au ales să blocheze Rassemblement national (Adunarea Naţională, partidul lui Marine Le Pen) „îl obligă pentru anii care vor urma”, spunând că va fi „președintele tuturor”. Dincolo de cuvintele ” de complezență” care se spun în asemenea ocazii, pentru președintele reales al Franței urmează o perioadă extrem de dificilă, partidul său, în perspectiva alegerilor generale care se aproprie, fiind mai slab cotat în sondaje. Miza alegerilor din Franța a fost enormă, pentru că, funcție de cine ar fi câștigat președinția, se punea problema continuării liniei UE și NATO în Franța, sau dimpotrivă o evadare a Hexagonului spre Rusia cu torpilarea din interior a NATO și UE. Din fericire, deocamdată, francezii au ales Macron, adică NATO și UE. Depinde de domnul Macron ca acest tip de alegere să persiste, iar rezultatul de la alegeri să nu fie doar o amânare a unui deznodământ trist: putinizarea Franței cu partidul doamnei Le Pen la cârmă.

 

MAI 2022

De ce a cântat naționala României de hochei imnul Ținutului Secuiesc?

Potrivit Wikipedia, Imnul secuiesc este un poem scris în anul 1921 de György Csanády, pus apoi pe o melodie creată de Kálmán Mihalik. Refrenul poemului este „Doamne, nu lăsa să piară Ardealul”. El a fost creat ca și cântec de bejenie pentru maghiarii din Transilvania care, după Tratatul de la Trianon, au părăsit Ardealul. Imnul Ținutului Secuiesc este, în esență, un apel patriotic revizionist, cu trimitere la Transilvania pierdută ca parte a Ungariei Mari. De aici toată agitația provocată de intonarea acestui imn de către echipa de hochei a României la campionatul mondial de la Ljubljana. Reprezentanții echipei României care se antrenează la Miercurea Ciuc  au ”solidarizat” cu echipa Ungariei și au cântat Imnul Ținutului secuiesc către public. Gestul nu e întâmplător și se înscrie într-un curent revizionist care are ca sursă Regimul Viktor Orban de la Budapesta. De mai bine de 10 ani, țara vecină duce o politică complexă de insinuare în Transilvania. Investiții în cultura din Ardeal dedicată cauzei, în sport și afaceri, dubla cetățenie pentru cetățenii români de naționalitate maghiară, vizite în secuime ale șefilor de la Budapesta, harta Ungariei Mari postată ca din întâmplare de Viktor Orban pe Facebook, toate sunt semnale clare, ușor de descifrat, privitor la intențiile Budapestei. Ce este într-adevăr curios stă în faptul că indiferent ce manevre de învăluire a făcut Viktor Orban în Ardeal,  autoritățile române nu au avut decât reacții palide, sau pur și simplu nu au reacționat deloc. Ca și cum, Bucureștiul nu ar observa lobby-ul intens al Budapestei care încet-încet acreditează ideea,  dă elan și speranță maghiarilor că lupta lor pentru Ardeal are în sfârșit șansă de izbândă. Acest elan, această speranță îndelung cultivată de Budapesta fără opreliști, i-a animat și pe hocheiștii maghiari din echipa națională a României să cânte Imnul Ținutului Secuiesc la Ljubljana, unde au fost aplaudați din tribune de domnul Tanczos Barna, ministrul Mediului din România. Da, dacă nu știați, Guvernul lui Viktor Orban de la Budapesta are în România o reprezentare până la nivel de Guvern via UDMR. Că lumea ajunge să se întrebe dacă această permisivitate extremă a României față de agresiunea de catifea (deocamdată!) a Budapestei este semnul ospitalității noastre tradiționale, sau doar o stupiditate națională care trebuie urgent conștientizată și tratată.

 

Cu mare căzneală și of, au votat Offshore

Miercuri, după ani și ani de gândiri, răzgândiri, amânări, polemici și decizii ciudate, Parlamentul României a votat, în sfârșit, Legea Offshore. De ce e importantă? Pentru că, spun specialiștii de bună credință, va oferi României un avantaj foarte mare în condițiile crizei de pe piața resurselor energetice. Plus bani care rezultă din investițiile de exploatare. Este vorba de  încasări bugetare din taxele și impozitele asociate acestor investiții de aproximativ 5 miliarde lei anual, noi locuri de muncă și atragerea de investiții conexe, potrivit raportului ”Analiza impozitării specifice producției de gaze naturale offshore din România în anul 2021”, realizat de PwC România pentru Federația Patronală Petrol și Gaze. Bine, spun unii, dacă e gazul nostru din Marea Neagră, de ce trebuie România să-l cumpere de la firmele care îl exploatează. Răspunsul e simplu: pentru că țara noastră nu dispune de tehnologia necesară pentru o astfel de lucrare. Numai că legea dă României drept de preemțiune la achiziția resursei. Există și un mecanism

creat prin lege care ”liniștește” posibilul apetit al companiilor de a vinde la prețuri mari gazul din Marea Neagră: sunt stabilite paliere de preț și cote din veniturile suplimentare obținute față de un preț de referință astfel încât cu cât prețul gazului crește cu atât este mai mare impozitul pe care companiile care exploatează trebuie să-l plătească statului român. Practic, prin unda verde la exploatare a gazului natural din Marea Neagră, România și aliații săi din Europa devin mai puțin dependenți de gazul rusesc. E unul din motivele pentru care singurul partid care nu a votat legea offshore la comisii a fost AUR. Poziția oamenilor domnului Simion face evident jocul al Moscovei, interesată să folosească ca armă furnizarea de resurse energetice către Europa. Primele gaze naturale care ar putea fi extrase din Marea Neagră de la jumătatea acestui an, potrivit oficialilor români, sunt gazele provenite din zăcămintele Ana și Doina, exploatate de americanii de la Black Sea Oil & Gas. Capacitatea de producţie estimată este de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul Naţional de Transport operat de SNTGN Transgaz SA la staţia de măsurare a gazelor aflată în cadrul staţiei de tratare a gazelor.

 

IUNIE 2022

Oficial. România și EURO, incompatibile

Comisia Europeană a anunțat miercuri că România nu îndeplinește NICIUNUL dintre criteriile de adoptare a monedei euro. Comisia a anunțat, dealtfel, că șase din cele șapte țări UE care nu folosesc euro nu îndeplinesc încă toate condițiile pentru trecerea la moneda unică europeană. Singura țară care va putea folosi moneda europeană din 2023 este Croația, care deja îndeplinește toate criteriile pentru aceasta. Raportul Comisiei Europene prezintă stadiul de implementare a condițiilor necesare pentru a adopta moneda euro în cazul celorlalte șase țări candidate. Spre rușinea națională a autorităților române, țara noastră este singura care nu îndeplinește NICIUNUL din criteriile cerute. Prin urmare, adoptarea euro de către România se amână pe termen nelimitat. Nu și la vecinii noștri de la sud de Dunăre, bulgarii. Raportul arată că Bulgaria îndeplineşte cerințele privind finanțele publice, rata de schimb şi convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Tot ce mai au bulgarii de făcut este să armonizeze legislația băncii centrale a ţării cu legislaţia din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană și să coboare puțin inflația. Pronosticul este că din anul 2024 și Bulgaria va putea trece pe euro. O situație similară este și în Cehia, Polonia și Ungaria. În maxim doi ani, România va rămâne singura țară din Estul Europei care nu a trecut la euro. Hrană de propagandă excelentă pentru populiști&naționaliști, care spun deja că nici nu mai trebuie să trecem. Vine rubla!

Legea ”Secu”

Ca un fel de test al reacției populare, serviciile secrete au ”scăpat” la larg un document care umilește drepturile cetățeanului și despre care liderii partidelor aflate la putere nu pot vorbi decât bătând câmpii asumat. Sub titulatura unei legi a siguranței naționale, documentul se dovedește un proiect de lege ”secretizat” dat deja la studiu, pe șest, partidelor pentru o aprobare rapidă în Parlament. După 30 de ani de joc de putere ”sub acoperire”, Serviciul Român de Informații consideră că a venit timpul și sunt îndeplinite condițiile de a trece la o etapă superioară în activitatea sa. Dorește legalizarea statutului său de ”naș” al populației politice din România. Și, mai grav, al simplilor cetățeni români. Potrivit proiectului de lege dat în studiu partidelor de la Guvernare, civilii și firmele din România VOR FI OBLIGAȚI să sprijine agenții SRI la cerere în derularea operațiunilor serviciului de informații.  Mai departe, potrivit proiectului de lege a securității, în cadrul SRI pot fi înființate activități finanțate integral din venituri proprii.  SRI poate avea în coordonare asociații cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar, iar Parlamentul nu mai poate iniția demiterea directorului SRI, doar președintele îl va putea demite. În cazul în care un ofițer SRI comite fapte penale, procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchetă doar cu aprobarea președintelui CSAT, care este șeful statului. Ofițerii SRI pot fi audiați, percheziționați sau reținuți doar de procurori anume desemnați. Noul proiect de lege de funcționare a SRI mai spune că directorul instituției nu mai este obligat să prezinte rapoarte de activitate anual și nici atunci când hotărăște Parlamentul. Sunt însă obligate  Comisiile de control parlamentare să prezinte un raport anual, dacă SRI se îndură să le dea ceva date. Nu e atunci de mirare de ce subiectul este tabu pentru liderii Coaliției care au ordin de partid să nu discute sub nicio formă despre acest subiect? Se poate observa că dacă proiectul de lege care a ajuns în presă va fi votat în această formă,  SRI devine un stat în stat legalizat ca atare, stat care poate face afaceri, nu mai raportează nimic parlamentului și poate fi anchetat penal doar cu dispensă de la președintele statului, care, după modelul rusesc, devine tătucul unic al serviciilor. În cazul simplului cetățean, ”noul” SRI va avea deplina putere să-i cotropească spațiul privat și să-l oblige pe acesta să îndeplinească sarcini în numele siguranței naționale.. Pe 27 mai, premierul Nicolae Ciucă anunța că pachetul de nouă legi privind securitatea națională urmează să fie analizat de Guvern, apoi trimis Parlamentului pentru dezbateri. Potrivit informațiilor publicate în presa centrală liderii PNL, PSD și UDMR plănuiesc o sesiune extraordinară de cel mult două săptămâni, la începutul lui iulie, în care actele normative să fie aprobate de parlament. Cât de grav este? Dacă ținem seama că și până acum modul de funcționare și influența SRI depășea relaxat cadrul legal actual, noua legislație, în esența ei, nu face decât un singur lucru: scoate serviciul secret și clasa politică din ipocrizia în care s-au complăcut pentru a simula democrația și domnia statului de drept. Schimbarea mare va fi pentru simplul cetățean: dacă un salariat de la cooperativa ”ochiul și timpanul” îți bate la ușă, nu mai poți să-i închizi ușa în nas. Dar românilor nu le mai pasă! După atâtea mizerii livrate de sistemul securisto-politic de la București în 30 de ani, populația s-a imunizat și nu mai reacționează nici dacă vor trebui să doarmă în pat cu dușmanul, sau să-și toarne proprii copii.

 

Podul surpat la Neamț, ca un flagrant reușit la corupția din administrația românească

Un pod ”reabilitat” peste râul Siret s-a prăbușit în Moldova. La nici șase luni de când autoritățile publice locale din Neamț s-au fandosit în fața electoratului cu ctitoria măreață pe toate televiziunile. În condițiile unei societăți normal funcționale, în sensul respectării preceptului ”nici furt fără pușcărie, nici pușcărie fără furt”, evenimentul ar fi putut fi considerat ca un fapt izolat de ghinion sau incompetență. Însă în România anului 2022, o investiție realizată din bani publici care se prăbușește imediat după finalizare e ca un flagrant care confirmă bănuielile românilor că au încăput pe mâna unui sistem care îi batjocorește pe banii lor. Din cauza acestei percepții naționale rezonabile, prăbușirea podului de la Neamț a avut un ecou notabil în societate. E o dovadă! Dacă de mii de ori nu se poate constata nimic palpabil din țeapa dată, la prăbușirea din Neamț oamenii au văzut cu proprii ochi cum banii lor se duc pe apa Siretului. E vorba de aproape opt milioane de lei, alocați prin PNDL. Au mai aflat că firma care s-a ocupat de reabilitarea podului prăbușit este controlată de un fost vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț. Fiul acestuia, fost deputat,  l-a însoțit mereu pe șantier pe președintele CJ Neamț, instituția beneficiară a proiectul. Toți fac parte din același partid! Adică, încrengături politico-economice după rețeta națională cunoscută în care parteneriatul public-privat e fundamentat pe firme de casă, lucrări supraevaluate, șpăgi și averi de milioane de euro puse cu fereală în ”ofșoruri” îndepărtate. Deci, nimic extraordinar la Neamț în afară de faptul că țeapa e la vedere și zace sub forma unui pod prăbușit în apele Siretului! E totuși prea puțin ca să scoată cu pancarte în stradă societatea civilă a cărei glandă a fost neutralizată după ani de zile de telegondole construite spre nicăieri, stadioane așternute în pantă, serii de tragedii cu parfum de mușama gen Colectiv, incendii și infecții  intraspitalicești, cazul Dincă-Caracal, dosarul Hexi Pharma, sau Ordonanța 13. Mai ușor decât în alte dăți, momentul va fi depășit în liniște și nimeni nu va fi deranjat de concluziile anchetei, dacă va fi vreuna. Și cum premierul a dat de înțeles că a pus Armata să refacă podul, chiar nimeni nu mai trebuie să se gândească la acest eveniment. Nu e dracul chiar așa de negru, iar combinagii din parteneriatele public-privat toxice din România chiar nu au de ce să fie triști: deocamdată toate celelalte țepe date au rămas în picioare!

Crucea pe geamandură. Ce alertă de pericol mai bună pentru pericol de înec?

Apariția simbolului creștin al crucii este la români în multe cazuri asociat cu moartea și tristețea. De câte ori nu vi s-a strâns inima când ați văzut pe marginea drumului un monument cu cruce dedicat unor oameni care și-au pierdut viața acolo în accidente rutiere! Efectul însă este combinat! Pe lângă tristețe, un astfel de monument ridicat la marginea șoselelor este categoric și o alertă care îi face pe șoferi să mai ridice din presiunea cu care apasă pedala de accelerație. Probabil asta a fost ideea care a dus la producția pentru litoral a unor geamanduri dotate deasupra cu un simbol de alarmă la pericol mortal inconfundabil la români: crucea! Mesajul, în locul respectiv, este clar pentru orice creștin autohton: ”Poți muri! Dacă treci mai departe viața ta este în pericol!” Noile geamanduri cu cruce au trezit reacții, pentru că e prea dintr-o dată și surprinzătoare schimbarea. Unii salvamari au spus că nu vor folosi aceste geamanduri pentru că forma și mesajul lor nu respectă normele în domeniu. Și poate și pentru că imaginea crucii plutind pe apă i-ar deprima sau speria pe turiști. Dar, dacă nu-i sperie la biserică, unde pe fiecare edificiu tronează o cruce, de ce i-ar speria pe români o cruce pusă pe o geamandură? La urma urmei, crucea nu înseamnă doar nenorocire, dar la noi de prea multe ori așa e percepută. De exemplu, grecii pun la marginea drumului o cruce acolo unde cei care au suferit un accident de circulație au supraviețuit, nu unde au murit. Exact pe dos față de noi. Numai pesimismul nostru național face din cruce un simbol al durerii, morții și amenințării morții. Și poate chiar din cauza asta, noile geamanduri ar putea avea un rol benefic în  prevenirea zecilor de decese prin înec care se petrec an de an pe litoralul Mării Negre.

 

Învățământ. ”Totul despre sex” numai cu dispensă de la părinți

Marți, Parlamentul României a aprobat ca în școala românească să se facă educație sexuală. Bineînțeles, dând dovadă de o pudoare exagerată, politicienii au avut grijă să nu fie pomenit cuvântul ”sex” referitor la această lege. Prin urmare, materia se va numi ”educație sanitară” și vor beneficia de cunoștințele ei doar elevii care au acordul semnat de părinți. Sarea și piperul adoptării acestei legi au fost însă dezbaterile din parlament referitoare la ea. De exemplu, USR a observat cu regret că  termenul de ”sex” în locul celui de ”sanitar” ar fi fost mai potrivit în definirea materiei. PNL a mers pe ideea că noua materie va fi benefică într-o țară care este campioană tristă la capitolul mame minore. Dar, de departe, cel mai tulbure discurs a venit de la un domn parlamentar pe nume Alin Coleșa ajuns în instituție pe listele colectivei politice AUR. Domnul Coleșa a lovit tare în legea asta cu educația sanitară cu trimitere sexuală. Trăgând o dată mai tare aer în piept, demnitarul a rostuit oral un lanț de propoziții cu greutate antologică. ” Nu avem nevoie de masturbarea copiilor, de ideologie de gen, de avorturi la adolescenţi, de sexualizarea lor într-un cuvânt”, a ronțăit pe nerăsuflate domnul Alin Coleșa de la tribună. Dramatismul acestor enumerări duce la întrebarea justă: oare ce școală a absolvit domnul Coleșa? Pentru că dacă ceea ce spune domnia sa este o amintire din copilărie, o terapie post traumă ar fi absolut necesară pentru salvgardarea sufletului, dar și a altor componente răvășite din posesia fiziologică a domnului parlamentar.

 

După modelul ceaușist, America se pregătește și ea să dea naștere unei generații de ”decreței”

Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat o hotărâre care, timp de aproape 50 de ani, a garantat dreptul femeilor americane la avort. Hotărârea, adoptată în anul 1973, legaliza avortul la nivel național în America. Abrogarea hotărârii, transformă dreptul de avort în America într-o chestiune care va fi decisă de fiecare stat american în parte. Deja 13 state americane au adoptat amorsele legislative care vor interzice automat avortul în urma deciziei Curții Supreme. Se apreciază că, în total, accesul la avort este de așteptat să fie întrerupt pentru aproximativ 36 de milioane de femei aflate la vârsta fertilității. Decizia contravine tendinței internaționale de liberalizare a avorturilor, cu progrese în țări în care influența Bisericii Catolice rămâne puternică, precum Irlanda, Argentina, Mexic și Columbia. Decizia Curții Supreme a Statelor Unite aduce aminte românilor de celebrul decret nr. 770, promulgat la 2 octombrie 1966 prin care Regimul lui Nicolae Ceaușescu a interzis avortul în România. Efectele au fost antologice: în 1967, rata fertilității a devenit dublă față de anul precedent. Toți acești nou-născuți salvați de decretul lui Nicolae Ceaușescu poartă denumirea generică de ”generația decrețeilor”.

 

 

Monica Pană