Reportaj: Dorul de casă și oportunitățile României mame pentru studenții basarabeni

“Vrem să simțiți și dumneavoastră dorul nostru de casă și tradițiile noastre”, ne spune un student basarabean. Astăzi se aniversează 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. În Petroșani există o comunitate însemnată de basarabeni. Sunt studenți ai Universității din Petroșani. Astăzi, îi încearcă sentimente contrastante: bucurie, dar și tristețe.

Dorul de casă

Se află la sute de kilometri de casă. Dorul de casă este un sentiment pregnant în sufletele lor. Dar sunt totuși încântați de traiul din România. România le oferă posibilități mai mari decât Republica Moldova. Printre oportunități se numără și diploma românească, diplomă recunoscută internațional.

Studenții basarabeni au dat startul unui festiv. Este festivalul lor, al basarabenilor, prin care vor să aline dorul de casă. Au pregătit bucate tradiționale din Republica Moldova și au purtat cu mândrie portul lor tradițional.

“Costumul tradițional moldovenesc este format din ilincă, ie, ia este cea mai frumoasă vestimentație populară și fusta. Mă încearcă un sentiment de mândrie pentru că mă simt mândră că sunt moldoveancă și pot să vin să arăt și aici, în România, tradițiile noastre. Peste ani, văd România alături de Moldova, o văd împreună. E greu departe de casă, dar merită pentru un viitor mai bun”, ne-a spus Elena Cernea, studentă basarabeancă.

Dorul de casă, de mirosul casei, de părinți și de bunici sunt sentimentele care ocupă un loc mare în sufletele tinerilor basarabeni care au plecat din țara lor, pentru a studia în România. Țara lor, paradoxal, ar putea fi țara noastră, a tuturor, spun ei, cu gândul la o reunire a Basarabiei cu România.

“Primul sentiment este dorul de casă și dorul bucatelor gătite de bunica atunci când stăm pe vatra caldă, stăm lângă bunica și există mirosul acela de casă, de plăcinte pe vatră, de sarmale. Este un dor enorm de casă și cred că evenimentul acesta este un plus că ne adună și ne formează o echipă, ceea ce înseamnă că suntem totuși o familie chiar dacă suntem departe și suntem străini. Aș vrea să văd România unită, pentru că asta este istoria și istoria nu trebuie schimbată. Sper că anul centenar să ne aducă un mare eveniment și nou (basabenilor –n.r.) și României”, ne spune emoționată Dorina Mitrigan, care își alină dorul de casă gustând din preparatele tradiționale din Republica Moldova.

Limba soacrei și alte bucate alese

Limba soacrei, cușma lui Guguță, sărmăluțe cât un degetar au fost preparate de studenții basarabeni. Le-au oferit spre degustare tuturor participanților la festival. Au venit cu bucate tradiționale pentru a le prezenta petroșănenilor care sunt tradițiile și obiceiurile moldovenești de peste Prut.

“Avem mămăliguță, plăcințele cu cartofi și cu varză, sarmale, friptură tradițională, avem o bucată care se numește “limba soacrei”, avem cușma lui Guguță ca desert și vin de casă de la Cricova. Limba soacrei e cu roșii și vinete călite și sos de usturoi. Am mai pregătit multe cu brânză dulce și unt. Desertul este cușma lui Guguță și sunt clătite cu smântănâ, vișine și deasupra cu ciocolată”, ne spune Ion Voicu.

Același student este emoționat. Vrea să simțim și noi cum este să te ardă dorul. Dorul de casă. O casă, care cândva a fost în cadrul aceluiași popor.

“Ne e dor de casă, de părinți și noi vrem să simțiți și dumneavoastră dorul nostru de casă și tradițiile noastre. Noi, studenții și tineretul din Republica Moldova încercăm să facem o mișcare ca Basarabia să se întoarcă la România mamă”, ne mai spune Ion Voicu.

Sacrificii

Au făcut sacrificii pentru a veni la studii în România. Studenții basarabeni au lăsat în urmă părinții, bunicii, prietenii. Dar știu că toate aceste sacrificii le aduc și beneficii. După ce își finalizează studiile din România, diplomele le sunt recunoscute internațional.

“Pentru noi este o oportunitate foarte mare să studiem în România deoarece aici, în România putem să primim o diplomă europeană și cred că perspectivele sunt mult mai mari. Îmi place aici, sunt la master în anul II, profesorii sunt foarte buni cu noi, prietenoși, ne simțim ca acasă. Este al cincilea an în care organizăm festivalul Basarabiei și anul acesta, deoarece este anul centerarului, ne-am gândit să facem festivalul puțin mai de anvergură. Ne încearcă sentimente de patriotism, ne simțim ca acasă și ne bucurăm că putem împărtăși acest sentiment cu toată lumea”,  a spus Tatiana Caraja, președintele Asociației Studenților Basarabeni din cadrul Universității Petroșani.

Tinerilor studenți le-au vorbit și reprezentanții instituției de învățământ superior.

“Cel mai important eveniment al începutului de secol XXI este aniversarea a 100 de ani de la formarea României mari. În cadrul acestei uniri care s-a înfăptuit în anul 1918 sunt trei etape, prima este 27 martie și anume unirea Basarabiei cu România. Astăzi, sărbătorim alături de studenții basarabeni acest eveniment. Studenții basarabeni sunt cei care, alături de ceilalți studenți din România ajută la creșterea prestigiului Universității care și ea sărbătorește 70 de ani de învățământ superior”, a spus prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universității Petroșani.

Peste 300 de studenți din Republica Moldova studiază la Universitatea din Petroșani.

“Este a V-a ediție pe care Asociația Studenților Basarabeni o organizează, însă basarabenii sunt prezenți la Petroșani de 10 ani. Comunitatea e relativ constantă, sperăm să reușim să atargem anual un număr mare de studenți. Noi avem o colaborare foarte bună cu ei. Își doresc să vină în România să studieze, iar apoi să rămână să lucreze în România”, a spus prof. univ. dr. ing. habil. Eduard Edelhauser, prorectorul Universității Petroșani.

Deși cursul istoriei a schimbat drumurile celor două provincii, suntem datori să păstrăm vie amintirea înaintașilor care au făcut posibil acel moment de la data de 27 martie 1918.

“Este vorba de unirea Basarabiei cu România la 1918. Practic prin acest moment cred că se marchează prima unire a României cu una dintre provincii. Faptul că la Petroșani sunt în jur de 300 de studenți basarabeni e un lucru foarte bun și e un câștig pentru comunitatea noastră și pentru Universitate. Cred că ne regăsim, noi, cum eram acum 30 de ani, vorbesc ca structură umană, caracter și ca percepție asupra vieții în general. Cred că ar trebui să ne aplecăm mai mult către acești studenți”,  a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroșani.

Basarabia s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească la sfârșitul anului 1917, proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după Revoluția din Octombrie, independența față de Rusia bolșevică și, după câteva luni, la 27 martie a avut loc unirea cu Regatul României, în cadrul căruia a constituit o provincie. Unirea a durat numai 22 de ani.

 

Monika BACIU