Regalitatea României: Prezențe în Județul Hunedoara (II). 11 Aprilie 1919: Ziua când Prințul Moștenitor Carol a vizitat, în premieră, Orăștia

Intenționăm ca, prin grupajul de față, să prefațăm salutara inițiativă a  ridicării unei statui a Reginei Maria, în centrul istoric al municipiului Deva.

În decursul unui veac de istorie, Regalitatea României și-a lăsat amprenta durabilă în inimile hunedorenilor, grație vizitelor efectuate pe meleagurile Județului Hunedoara. Regele Ferdinand, Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Regele Mihai, dar și membrii Casei Regale de România au fost oaspeții de onoare ai hunedorenilor.

În cele ce urmează, vă vom prezenta „filmul” primei vizite, la Orăștie, a Principelui Moștenitor Carol, în aprilie 1919.

Un prim mesager al Casei Regale, în Transilvania unită cu țara

După Unirea cea Mare de la 1 Decembrie 1918, prima călătorie în Transilvania întreprinsă de un membru al Casei Regale a României a avut loc, în luna aprilie 1919, cu puțin timp înainte de sărbătoarea Sfintelor Paști. Alteța Sa Regală Prințul moștenitor Carol, cel care, mai târziu, avea să devină Regele Carol al II-lea, a efectuat un periplu, prin Ardeal, cu trenul și automobilul, pe ruta: Brașov (7 aprilie), Făgăraș (8 aprilie), Sibiu (8-9 aprilie), Orlat, Miercurea Sibiului, Rahău, Sebeș, Lancrăm, Oarda, Podul Mureșului, Alba-Iulia, Sântimbru, Mihalț, Cristei, Crăciunel (10 aprilie), Blaj (10 și 11 aprilie), Vințu de Jos, Orăștie, Săliștea Sibiului, Sibiu (11 aprilie).

„Misiunile” principale asumate de acea „ambasadă regală” au vizat, în primul rând, inspectarea regimentelor românești recent înființate, în arealul transilvănean. În acest sens, la intrarea în Alba-Iulia, moștenitorul Coroanei declara:

„Am venit să văd noua armată română care se formează și faptul acesta este chezășia cea mai sigură că Unirea proclamată va deveni veșnică”.

Interesul Casei Regale pentru armata ardeleană, în curs de constituire, se manifesta, în condițiile geostrategice ale contraofensivei declanșate de Armata Română pentru eliberarea vestului Transilvaniei de sub ocupația trupelor bolșevice ungare. De altfel, mobilul vizitei prințului a fost pe deplin înțeles de gazdele sale ardelene, după cum reiese din discursul de primire a acestuia, în „Mica Romă” – Blajul, rostit de Arhiereul greco-catolic dr. Vasile Suciu, la 10 aprilie 1919: „Ai venit să-ți vezi oștile cele vii, strașnica Armată Română, care stă mereu de veghe și gata la poruncă, și armata cea nouă ardelenească, mândră, fericită că-ți va putea da onorurile militare”.

Astfel, în aprilie 1919, prințul Carol a trecut în revistă regimentele ardelene de la: Sibiu, Alba-Iulia, Orăștie și Brașov.

Cel de-al doilea obiectiv al vizitei sale a urmărit realizarea unui prim contact, nemijlocit, al familiei regale cu poporul, cu supușii din provincia istorică alipită la trupul țării, scop mărturisit de către Principele Carol, în cuvântul de salut adresat la sosirea în Blaj: „Sunt fericit că eu sunt cel dintâi din Familia regală a României Noastre, care am norocul să cercetez acest orășel de muncă și învățătură românească”.

De asemenea, în subsidiar, se pare că vilegiatura transilvăneană a tânărului moștenitor al tronului fusese „inspirată” chiar de mama sa, Regina Maria, cu intenția de a-l îndepărta temporar pe fiul ei de Zizi Lambrino.

Omul politic hunedorean Aurel Vlad l-a întâmpinat pe vlăstarul regal, la Făgăraș, iar „…știrea sosirii prințului a fost telegrafiată, în toate centrele mai însemnate din Ardeal, și a pătruns ca fulgerul, în fiecare colțișor de pământ locuit de români”.

În micul său „turneu”, l-a însoțit o suită formată, în principal, din membrii Consiliului Dirigent, între care: Iuliu Maniu, în calitate de președinte, Aurel Vlad, Silviu Dragomir, Victor Bontescu. I-au stat alături și reprezentanții armatei transilvănene, cum vor fi fost generalii Ioan Boeriu și Dănilă Papp.

Într-un atare context, în ziua de 11 aprilie 1919, Principele Carol, împreună cu suita sa, au vizitat Orăștia. Evenimentul a rămas consemnat, în presa vremii, respectiv în gazetele transilvănene: „Foaia Poporului”, „Patria”, „Telegraful Român”, „Unirea Poporului”. De asemenea, prezența oaspetelui regal în mijlocul comunității orăștiene a fost imortalizată fotografic, două dintre aceste clișee păstrându-se în colecțiile Secției de Istorie și Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Primire „împărătească”, la Vințul de Jos

Sosind dinspre Blaj, calea prințului a trecut și prin Vințul de Jos, unde i se pregătise o întâmpinare de-a dreptul „imperială”:

„La Vințul de Jos, sat fălos, că a avut deputat, în mai multe rânduri, pe Dr. (Iuliu) Maniu, primirea a fost adevărată primire de împărat”.

Într-adevăr, vințenii i-au ieșit în cale, cu mic, cu mare, ridicând în cinstea prințului moștenitor un arc de triumf, din cetini de brad:„Oprindu-se automobilul sub arcul de triumf, preotul comunei i-a prezentat omagiile, iar fetele, în minunate costume naționale, i-au oferit buchete de flori”.

Până la Orăștie, „…toate satele apropiate, ba unele chiar din depărtări mai mari, au alergat să iese în calea Moștenitorului. Ovațiile și ploaia de flori au ținut în întreg drumul pe unde a trecut”.

Primire cu onoruri, la Orăștie, a vlăstarului regal: banderiu de Călușeri, Arc de triumf, „avalanșă” de flori, în acordurile „Imnului Regal”

În jurul orei 10.00 înainte de masă, ilustrul oaspete, secondat de miniștrii Iuliu Maniu și Aurel Vlad, au ajuns cu automobilul, la intrarea în Orăștie. Acolo, prințul a fost întâmpinat de „un banderiu de călăreți frumoși”, înveșmântați în straie de Călușeri, o autentică „avant-gardă” care l-a condus până în piața centrală a orașului, unde s-a „ridicat un măreț arc de triumf”.

Din câte se poate observa într-una dintre fotografiile realizate cu acel prilej, deși era o vreme ploioasă, Principele Carol fusese primit de o impresionantă asistență, din care se pot distinge oficiali, militari și numeroși localnici din oraș și din împrejurimi.

Cel dintâi prefect român al Județului Hunedoara, dr. Toma Vasinca, i-a adresat cuvântul de „binevenire”, printr-o „frumoasă vorbire”. Sub arcul de triumf improvizat, primarul urbei, dr. Romulus Boca, „a prezentat pâinea și sarea tradiționale”, simbolizând „darul bogățiilor pământești”. În aclamațiile mulțimii, „…fetele, în costume naționale, îngroapă automobilul prințului în flori”. Un cor orăștian „bine condus” a intonat „Imnul Regal”.

Un prinț român în mijlocul camarazilor de la Regimentul 92 Infanterie „Decebal” Orăștie

După primirea oficială, tânărul principe, însoțit de generalul Ioan Boeriu, care îndeplinea funcțiuni de conducere la nivelul Comandamentului Trupelor Române din Transilvania, s-a deplasat la cazarma orașului, pe platoul de instrucție, „unde a inspectat trupele regimentului local de infanterie”.

Era vorba despre nou înființatul Regiment nr. 92 Infanterie „Decebal” din Orăștie, la a cărui comandă, se găsea locotenent-colonelul Titus Cernăuțeanu. În contextul geopolitic din primăvara anului 1919 și a celei de-a doua mobilizări a Armatei Române, s-a impus consolidarea puterii militare a Regatului României, prin crearea de noi structuri militare operative, în Transilvania. Astfel, Marele Cartier General Român și Consiliul Dirigent au coordonat „crearea și organizarea unei armate ardelene”, înființându-se, în acest scop, Comandamentul General Teritorial de la Sibiu. Totodată, s-au constituit două corpuri de armată (nr. 6 și 7), cu șase divizii (nr. 16-21). Efetivele noilor unități militare proveneau din Transilvania. Marea majoritate a militarilor fuseseră, până nu demult, combatanți în armata austro-ungară, luptători în legiunile române de voluntari, precum și luptători în Gărzile Naționale Române. La Orăștie, a luat ființă Regimentul nr. 92 Infanterie, aflat în componența Diviziei nr. 18 Infanterie. Sub drapelul tricolor al noii unități militare create, au intrat, prin voluntariat, numeroși ofițeri și soldați din fostul Regiment cezaro-regesc nr. 64 Infanterie din Orăștie.

Impresiile exercitate de militarii orăștieni asupra Prințului Carol au fost dintre cele mai bune. Cu privire la acest episod, un cronicar contemporan, medicul Vasile Bianu, consemna următoarele:

„Soldații s-au prezentat în mod admirabil. După ce a privit aproape două ore exercițiile trupelor, soldații au format careu în jurul Alteței Sale Regale, care le-a vorbit, îndemnându-i să păstreze virtuțile moștenite din bătrâni”.

Apropierea dintre trupa Regimentului 92 Orăștie și conducătorul de rang princiar este evocată și în presa vremii:

„Prințul le-a vorbit soldaților, iar ei ascultau cu drag vorbele și sfaturile prințului de limba noastră”.

La ora 13.00, corpul ofițeresc din garnizoana Orăștie a oferit oaspeților „…un banchet, la care au servit 12 domnișoare îmbrăcate în splendide costume naționale. După toastul comandantului regimentului (lt. Col. Titus Cernăuțeanu – n.n.), a vorbit Prințul moștenitor, arătând partea de moștenire pe care o avem de la strămoșii noștri daci. Acei oșteni, mândri și viteji, care au preferat să moară, decât să-și vadă libertatea strivită”.

După banchet, au defilat, prin fața Moștenitorului tronului și a suitei acestuia, reprezentanții satelor și elevii școlilor din zona Orăștiei. Apoi, în jurul orei 15.00, „în cele mai călduroase ovațiuni”, Principele de Coroană Carol a părăsit Orăștia, îndreptându-se spre Săliștea Sibiului.

La scurtă vreme după călătoria transilvăneană a Principelui moștenitor, Regele Ferdinand nu a întârziat să își exprime gratitudinea pentru primirea făcută vlăstarului regal, adresându-i o telegramă președintelui Consiliului Dirigent, Iuliu Maniu,:

„Fiul meu s-a întors din Ardeal cu amintiri neuitate. Din partea Mea, mulțumesc din inimă tuturor, pentru frumoasa și călduroasa primire ce i s-a făcut. A fost foarte mulțumit de frumoasa ținută a regimentelor noi formate, care prin conlucrarea cu vechile regimente din Regat, vor făuri un inel din oțel în lanțul Unirei”.

Principele de Coroană Carol fusese doar un înaintemergător al Casei Regale de România. În luna mai a anului 1919, Regele Ferdinand și Regina Maria aveau să întreprindă un memorabil turneu triumfal, în Transilvania. Amănunte referitoare la acest episod le veți putea lectura, în articolul precedent, accesând publicația „Replica – InfoHD”, la următorul link: https://www.replicahd.ro/regalitatea-romaniei-prezente-in-judetul-hunedoara-i-29-mai-1919-regele-ferdinand-si-regina-maria-in-vizita-la-tebea/

 

dr. Dorin PETRESC