Reflectarea Unirii de la 1859 în presa internațională
24 Ianuarie 1859 este un moment esențial în construcția României, care a fost precedat de alte evenimente care au făcut posibil parcursul identitar al statului actual. Totul a culminat cu data de 1 Decembrie 1918. Practic însă, Mica Unire nu putea fi îndeplinită fără un acord al Marilor Puteri, respectiv Imperiul Otoman (Turcia de atunci), Franța, Marea Britanie, Prusia (Germania de azi), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi), Imperiul Țarist (Rusia de azi), Sardinia (parte a Italiei de astăzi).
Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în cele două principate (5 ianuarie în Moldova, respectiv 24 ianuarie 1859, în Țara Românească), a avut nu numai un rezultat politic național, ci și urmări internaționale. Astfel, prin politica „faptului împlinit”, acceptată tacit de Marile Puteri de la acea vreme, s-a creionat România Mare. Momentul a fost evidențiat și în presa internațională, nu doar de către cea din Principatele Unite.
Trebuie remarcat faptul că momentele 5 și 24 ianuarie 1859 au fost semnalate, în primul rând de către publicațiile românești din Transilvania, care făcea parte la acel moment din Imperiul Habsburgic. Dintre aceste publicații amintim doar Gazeta Transilvaniei (care apărea la Brașov) și Telegraful român (Sibiu), dar impactul informațional a fost diseminat în toată Europa prin intermediul unor ziare sau hebdomadare, precum cele în limba franceză, Messager du Midi (doar două exemple: numerele 51 din 21 februarie 1859 și 77 din 19 martie 1859), L’Independence Belge (câteva zeci de numere din ianuarie-februarie 1859), Le Moniteur Universel – Journal officiel de l’Empire, La Feuille hebdomadaire prussienne sau L’Ost de Deutsche Post, tipărite în mai multe capitale europene: Paris, Bruxelles, Berlin etc.
Prin urmare, momentul 24 ianuarie 1859 a fost unul care merită aniversat în fiecare an. Ceea ce se și întâmplă.
Dr. Daniel I. Iancu
Cercetător științific III, MCDR
