Răzvan Itu, ciobanul hunedorean cu doctorat

Titlul de doctor nu e o figură de stil, pe cât nu e nimic peiorativ în titulatura de cioban. Pur și simplu, hunedoreanul Răzvan Itu este cadru didactic la Universitatea Petroșani, cu un doctorat promovat în domeniul protecției mediului, și, în același timp, este stăpân absolut peste mulsul, tunsul și creșterea animalelor. A învățat cum se face agricultură și cum se cresc animalele încă din copilărie, în familie. La vremea potrivită s-a dedicat învățăturii cu rezultate de top. S-a întors apoi din nou la agricultură cu prilejul unui eveniment fericit din viața oricărui om: s-a însurat.

Din agricultură de subzistență la fermă

Gospodăria avută de familia soției sale a fost punctul de plecare.

”Trei vaci, 20 de oi, 10 găini și doi porci. De la asta am pornit în 2010 atunci când, după un fel de brainstorming cu soția, am decis să investim în agricultură și creșterea animalelor”, își amintește Răzvan Itu.

Zis și făcut. Strategia a fost simplă. Achiziție teren, achiziție animale, vânzare produse, acumulare de capital. După care din nou se reia ciclul în bucle din ce în ce mai mari. În șapte ani, fosta gospodărie a socrilor a devenit o mini-fermă în toată regula.

Astăzi, în grija familiei lui Răzvan Itu se află 30 de vaci, 2000 de oi, 20 de porci și zeci de găini și alte păsări de casă. Tot în grija lor sunt cultivate peste 25 de hectare de fânaț (sursa permanentă a 100 de clăi de fân, hrană pentru animale) și trei hectare de teren arabil (porumb, cartofi, sfeclă).

Ferma are o ofertă ”imobiliară” impunătoare pentru animale (grajduri, adăposturi, cocini) care depășește 1000 de metri pătrați construiți. Totodată, dacă excludem membrii familiei, afacerea lui Răzvan Itu plătește și două salarii cu normă întreagă.

Teama de credite

La baza investițiilor făcute a stat în permanență doar  câștigul pe care l-a produs ferma. ”Am considerat că este imprudent să apelăm la credite sau alte forme de finanțare. De exemplu, am studiat care sunt condițiile pentru accesarea de fonduri europene. Finanțarea te obligă ca timp de cinci ani să păstrezi afacerea. Dacă nu poți trebuie să rambursezi banii. Or, din punctul meu de vedere,  în agricultură să te angajezi la așa ceva e un risc prea mare. Dacă ne îmbolnăvim, dacă vremea se întoarce împotriva culturilor? Am considerat mai înțelept să ne dezvoltăm într-un ritm mai lent, dar mai sigur, reinvestind profitul an de an”, spune Răzvan Itu.

Dialogul funest dintre porc și miel

Ce-i spune mielul porcului toamna? Crăciun fericit! Ce-i spune porcul mielului primăvara? Paște Fericit! Dincolo de cinismul inerent pe care l-ar putea identifica ”iubitorii de animale” în această glumă, cheia succesului afacerii lui Răzvan Itu stă chiar în formula de mai sus.

”Este important pentru noi să avem vânzare tot timpul anului. De aceea am diversificat gama animalelor pe care le creștem”, explică fermierul. Mini ferma familiei Itu contează acum pe o piață în care furnizează anual, brut sau procesat,  peste 10 porci, 15 viței, 100 de miei și circa două tone de brânză. Întreaga hrană pentru animale este asigurată în regie proprie de pe terenurile fermei. Fără credite și fără furnizori pentru hrana animalelor, miniferma lui Răzvan Itu este perfect independentă.

Adoptați un țăran!

E vorba despre a mânca sănătos. A avea acces la alimente fără E-uri, preparate după rețete tradiționale doar cu sare, piper, usturoi sau boia. A găsi un furnizor care să poată oferi așa ceva este destul de dificil, deși există oameni care ar plăti și dublu pentru un meniu sănătos, direct din natură. Cum ar veni,  oameni care ar ”adopta” un țăran pentru a avea hrană ecologică. Aici, pe această nișă, a intrat în piață ferma lui Răzvan Itu.

”Clienții mei fac parte dintr-o comunitate de oameni care au decis să mănânce sănătos. Fac în fiecare început de an cu aproape toți clienții fermei un fel de previzionare asupra cantităților necesare și funcție de ele ne reglăm producția”, explică fermierul.

Pentru că, pe lângă carne brută sau telemea, la minifermă se produce și se poate vinde un sortiment variat de mezeluri sau cașcaval. Anual, mica fermă a familiei Itu aduce un venit de peste 100.000 de lei, comercializând producția exclusiv către persoane fizice interesate să se hrănească sănătos.

Cum e să știi de toate?

Să nu vă închipuiți că e o chestiune ușoară să ai în paralel două cariere atât de diferite cum are Razvan Itu.  După ce și-a terminat munca de profesor la universitate, după-masa, zi de zi, Răzvan Itu intră în rolul de cioban și crescător de animale.

”Știu să fac tot ce trebuie ca să întrețin ferma. Știu să mulg animalele, să tund oile, să gestionez o stână, să cultiv pământul, să prepar brânza și mezelurile, să cosesc, să clădesc clăile cu fân”, se confesează întreprinzătorul. Deși are două ajutoare plătite, Răzvan Itu participă efectiv la toate muncile grele care fac din agricultură un tip de afacere care nu poate exista fără o afinitate specială pentru ea. Dr. ing. Dr. Răzvan Itu o are.

”Am învățat meseria asta de mic, mi-a plăcut și știu să o fac de la un capăt la celălalt. Recunosc că am revenit la ea după școală dintr-un motiv pecuniar, ca soluție de a câștiga un venit mai bun pentru a-mi putea întreține familia. Salariile la profesor nu sunt extrem de mari”, spune fermierul.

Ca perspectivă, pe măsură ce avansează în vârstă, Răzvan Itu este conștient că ponderea în viața sa o va avea meseria de profesor universitar. Însă la cei 35 de ani ai săi, cel puțin pentru 10 ani de acum înaine, Răzvan Itu va rămâne cel mai titrat cioban hunedorean.

Adrian SĂLĂGEAN

Foto: arhiva Răzvan Itu