Rata anuală a inflaţiei, aşteptată să coboare la nivelul de o cifră din al treilea trimestru al acestui an
Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, în devans cu aproape trei trimestre faţă de prognoza precedentă, şi să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior, pentru ca în ultimul semestru al anului viitor să-şi încetinească vizibil scăderea, arată cea mai recentă prognoză BNR.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis joi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% la sută pe an.
De asemenea, BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„Prognoza actualizată evidenţiază perspectiva descreşterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflaţiei până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condiţiile prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre faţă de prognoza precedentă –, şi să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior, pentru ca în ultimul semestru al anului viitor să-şi încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei”, arată BNR.
”Războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini semnificative şi să inducă riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare”, relevă raportul.
Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială ce rămâne dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.
O importanţă deosebită o au în actuala conjunctură deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv din perspectiva diferenţialului ratelor dobânzilor în continuă schimbare, precum şi a mişcărilor de capital.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut la 14,1% în decembrie 2022, de la 13,4% în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în decembrie 2022 la 13,8% şi la 12%, de la 11,8%, respectiv 10,2% în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Noile date statistice reconfirmă creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în trimestrul III 2022 şi într-un ritm similar celui din precedentele trei luni, respectiv 1,2%, implicând o mărire a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.
Creşterea anuală a PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 3,8% de la 5,1% în trimestrul II -, rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică, cu contribuţia principală adusă de această dată de formarea brută de capital fix, urmată la o distanţă apreciabilă de cea a consumului gospodăriilor populaţiei. Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în trimestrul III, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importului a depăşit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri şi servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat considerabil creşterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variaţia anuală în scădere a preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent şi-a dublat dinamica anuală, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanţei veniturilor primare.
Cele mai recente date şi analize indică o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrele IV 2022 şi I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, dar şi mărirea uşoară a avansului PIB în trimestrul IV 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul unui efect de bază.
Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 15 februarie 2023, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 21 februarie 2023, la ora 15:00.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 aprilie 2023.
news.ro
