Ministerul Sănătăţii vrea să acceseze bani de la Banca Mondială pentru programul „Hrană bună şi sigură pentru pacienţi” implementat în 252 de spitale din România
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că vrea să acceseze 450 milioane de euro de la Banca Mondială, pentru programul „Hrană bună şi sigură pentru pacienţi” care să fie implementat în 252 de spitale din România, care cu aceşti bani vor reabilita propriile bucătării care le vor oferi mâncare pacienţilor internaţi.
„Programul «Hrană bună şi sigură pentru pacienţi» e un nou program pe care îl lansăm, în parteneriat cu Banca Mondială. Există o discuţie în spaţiul public privind hrana pacienţilor. Avem modele de bună practică, spitale care prepară hrana şi în felul acesta întreaga sumă alocată pacientului este folosită pentru asta, nu e folosită pentru transport sau pentru profitul care e foresc şi pe care îl ia operatorul care face catering în spitale. Ştiţi bine, alocaţia de hrană a crescut de la 1 la 22 de lei pentru un om obişnuit. Pentru o anumită patologie a ajuns la 33 de lei pe zi. Sunt bani care sunt plătiţi separat de Ministerul Sănătăţii, pentru hrană, nu se mai plăteşte din bugetul spitalului cum era în trecut, deci e clar că e o încurajare a serviciilor de bucătărie, de preparare de hrană şi distribuţie a hranei, mai ales la spitalele mari”, a declarat Alexandru Rafila, vineri, într-o conferinţă de presă.
Spitalul Universitar din Bucureşti este prima unitate medicală care cu bani proveniţi dintr-o donaţie, a reabilitat bucătăria şi oferă hrană pacienţilor, fără să mai apeleze la firme de catering.
„Deja Spitalul Universitar din Bucureşti a fost pus în pagină. Nu e vorba de fonduri publice, am înţeles că e vorba de o donaţie. Componenta aceasta de hrănire a pacienţilor este foarte importantă pentru că nu se referă numai la numărul de calorii, se referă la calitatea hranei, diversitatea hrenai şi la modul de preparare şi prezentare a hranei. Dacă mâncarea este prezentată frumos poţi să ai exact aceleaşi produse, prezentate în moduri diferite într-o veselă frumoasă de bună calitate sau pur şi simplu aruncare pe o farfurie, iar satisfacerea pacientului este diferită. Trebuie să înţelegem că nu avem nevoie doar de nutriţionist, avem nevoie şi de o persoană care să poată să spuravehgeze, să cunoască modul în care hrana să fie înmânată a pacienţilor”, a precizat Rafila.
La nivelul întregii ţări au fost evaluate 252 de spitale care ar putea fi incluse în acest program.
„Am făcut o evaluare în 252 de spitale publice, să vedem care este situaţia Majoritatea, două treimi din spitale, aveau catering. Mâncarea ori e rece, ori e puţin atrăgătoare, poate şi din punct de vedere al conţinutului pentru că discutăm şi de transport şi de ambalaje şi de profitul unei astfel de companii care furnizează mâncarea. Doar o treime dintre spitale aveau bucătării proprii. Numărul mediu de angajaţi era de 15. Să nu uităm că există elemente de automatizare care pot fi utilizate în prepararea şi distribuţia hranei. Iar programul pe care îl lansăm în acest moment pentru 252 de unităţi sanitare publice care au fost incluse în analiză se referă la reabilitarea blocurilor alimentare şi dotarea acestor bucătării. Un buget mediu pentru un spital de 2,5 milioane de euro este suma la care am ajuns, ceea ce ar însemna un buget estimativ de 450 milioane de euro”, a mai spus Rafila.
Banii ar putea fi accesaţi de la Banca Mondială, discuţiile în acest sens fiind avansate.
„Acum identificăm sursele de finanţare şi avem discuţii avansate cu cei de la Banca Mondială să facem un program de investiţii. Va fi un apel de proiecte necompetitiv pe care sperăm să îl lansăm la începutul anului viitor”, a adăugat Alexandru Rafila.
news.ro
