Rafila: Spitalele regionale nu s-au făcut din cauza procedurilor greoaie şi inflexibile legate de achiziţiile publice, nu gândim integrativ
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a declarat într-un interviu acordat News.ro că au fost semnate cele trei contracte de proiectare pentru spitalele regionale, cel din Iaşi, cel din Cluj şi cel din Craiova, urmând ca în 2023 să se treacă efectiv la procedurile de achiziţie pentru construirea lor. Alexandru Rafila spune că fondurile din care vor fi realizate aceste spitale sunt pe de o parte fondurile europene,pe de alta, de la bugetul de stat, în cea mai mare parte printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii. Ministrul a precizat şi sumele necesare construirii fiecărui spital regional în parte, dar şi că aceste sume ar putea creşte din cauza creşterii preţurilor materialelor de construcţii sau ale diverselor echipamente necesare.
Rafila: În cursul anului 2023 proiectele acestor trei spitale vor fi finalizate şi se va trece la procedura de achiziţie pentru construcţia efectivă a spitalelor încât până în anul 2027 să avem şi spitale regionale la dispoziţie
„Am semnat toate cele trei contracte de proiectare pentru spitalele regionale care trebuiau demarate, cel din Iaşi, cel din Cluj, cel din Craiova, în cursul anului 2023 proiectele acestor trei spitale vor fi finalizate şi se va trece la procedura de achiziţie pentru construcţia efectivă a spitalelor încât până în anul 2027 să avem şi spitale regionale la dispoziţie.
Spitalele regionale sunt finanţate din două surse: una este reprezentată de fondurile europene şi cealaltă, mai mare decât cea reprezentată de fondurile europene, de la bugetul de stat, iar aceste finanţări trebuie să curgă până la sfârşitul anului 2027, mai avem în faţa noastră vreo 5 ani până aceste spitale vor fi realizate, din cele două surse la care făceam referire, fondurile publice vor fi în cea mai mare parte reprezentate de un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii.
Sumele iniţiale au fost cunoscute, circa 500 de milioane pentru Iaşi, 540 pentru Cluj şi în jur de 600 – 610 milioane pentru Craiova, ele vor fi modificate datorită creşterii costurilor cu materialele de construcţii, cu diverse alte echipamente care au un cost crescut, dar opinia mea este că aceste costuri nu vor creşte cu mai mult de 20%”, a declarat Ministrul Sănătăţii.
De ce nu s-au făcut spitalele regionale? Ministrul Sănătăţii consideră că printre motive sunt cele legate de procedurile greoaie, printre care şi organizarea separată a licitaţiilor pentru proiectare şi a celor pentru construcţie. Prof. Rafila consideră că trebuie găsite mijloace astfel încât şi contestaţiile depuse de firmele implicate să poată fi rezolvate mult mai repede.
„Cele mai dificile lucruri cred că sunt legate de procedurile greoaie şi inflexibile legate de achiziţiile publice şi de faptul că atunci când dezvoltăm un astfel de proiect nu gândim integrativ, vă dau un exemplu foarte simplu: în loc să faci o licitaţie pentru proiectare şi o altă licitaţie construcţie şi ulterior să apară şi probleme pentru că există divergenţe între proiectant şi constructor, lucrurile astea trebuie făcute la pachet, trebuie proiectare şi construcţie împreună, cred că timpii necesari pentru adjudecare trebuie de asemenea scurtaţi, atunci când există contestaţii să existe şi o procedură care să permită soluţionarea lor rapidă sau excluderea celor care fac acest lucru în mod abuziv, iar beneficiile unor astfel de măsuri vor genera investiţii care se şi termină în România.
E aceeaşi situaţie pe care o găsim şi în alte domenii, la construcţia de şosele, autostrăzi sau căi ferate, infrastructura mare în România se poate face dacă suntem înţelepţi şi dezvoltăm o legislaţie care să încurajeze nu să descurajeze investiţiile în acest sector”, a spus ministrul.
Rolul spitalelor regionale în România. Ministrul Sănătăţii spune că acestea trebuie să fie centre de excelenţă în patologia prioritară, cum este cea oncologică sau cea cardiovasculară, de exemplu. Dezvoltarea acestor spitale trebuie să fie făcută cu dezvoltarea în paralel a serviciilor ambulatorii, mai spune Rafila, astfel încât la spital pentru internare să ajungă doar cei care au cu adevărat nevoie. Spitalele regionale ar urma să fie şi centre de pregătire pentru medici.
“Spitalele regionale trebuie să fie centre de excelenţă în domeniile de patologie ca să spun aşa prioritare, suport de asistenţă medicală înalt calificată pacienţilor cu afecţiuni sau cu traumatisme complexe, dar dezvoltarea acestor spitale regionale trebuie să ţină cont însă şi de o dezvoltare în paralel a serviciilor ambulatorii.
Îmi doresc foarte mult şi lucrez foarte intens în acest sens, inclusiv cu consultanţii de la Banca Mondială şi OMS, încât să putem dezvolta serviciile medicale ambulatorii care să permită cetăţenilor un acces permanent la servicii de sănătate cât mai aproape de domiciliul lor, să poată beneficia de tratamente administrate în spitalizare de zi, investigaţii şi tratament, şi la spital să ajungă cei care într-adevăr au nevoie de servicii medicale spitaliceşti.
Spitalele regionale constituie nu numai centre de tratament, ci şi centre de pregătire, de training pentru că ele sunt în centre universitare de tradiţie, mă refer aici la Iaşi, Cluj şi Craiova, dezvoltarea spitalelor regionale trebuie făcută în paralel cu intervenţia sau în parteneriat cu universităţile de Medicină şi Farmacie.
Din punctul acesta de vedere, Ministerul Sănătăţii a abordat în această perioadă diferit relaţia cu universităţile de Medicină şi Farmacie. Acestea şi facultăţile din cadrul altor universităţi multidisciplinare sunt partenerii Ministerului Sănătăţii în această reformă a resurselor umane pentru că este imposibil să formezi medici bine calificaţi în afara sistemului universitar şi nici nu este normal să se întâmple aşa, acolo avem dascălii, medicii pregătiţi să instruiască pe ceilalţi şi universităţile vor avea o responsabilitate clară, nu numai în pregătirea resurselor umane dar şi în planificarea pregătirii resursei umane împreună cu Ministerul Sănătăţii.
Mă bucur să pot să am acest parteneriat cu universităţile de Medicină, ele sunt organizate într-un consorţiu, se numeşte G6, iar acest consorţiu participă efectiv la reforma în acest domeniu al resurselor umane din sănătate”, a precizat Alexandru Rafila.
Problema lipsei medicilor şi rolul autorităţilor locale. Ministrul Sănătăţii spune că medicii pot fi atraşi să lucreze şi în alte zone decât marile centre universitare dacă au confort profesional şi social. Autorităţile locale ar trebui să poată găsi mijloacele de a asigura personalului medical acest confort astfel încât să-l atragă în spitalele din localităţile lor.
„Lipsa medicilor este generată de două motive. Chiar dacă veniturile au crescut substanţial odată cu modificarea filozofiei de finanţare a salariilor personalului medical, mă refer aici în special la medici şi la asistenţii medicali, în urmă cu câţiva ani, sunt anumite elemente care împietează asupra interesului pe care un tânăr medic îl poate avea apropo de practicarea meseriei într-o zonă mai puţin atractivă.
Şi aceste elemente sunt legate de confortul profesional, adică am resurse să investighez pacientul, am resurse să tratez pacientul sau să pot să fac, să spunem, intervenţi chirurgicale complexe în alte locaţii decât în centrele universitare, acesta este un element, iar cel de-al doilea element este legat de confortul social al personalului medical care poate fi atins prin implicarea autorităţilor locale, am câteva exemple, am călătorit foarte mult în ţară, am văzut cel puţin 30-40 de spitale în întreaga ţară, fie că discutăm de spitale subordonate Ministerului Sănătăţii, spitale judeţene, spitale orăşeneşti, am stat de vorbă cu oamenii care lucrează acolo şi totdeauna când există confort profesional şi implicare din partea autorităţilor pentru a asigura bune condiţii de locuit şi nu numai de locuit, pentru că oamenii aceia trebuie să se poată deplasa, trebuie să-şi educe copiii în unităţi de învăţământ de bună calitate, atunci soluţia există, sunt rezolvări şi exemple foate bune în ţară, nu ne rămâne altceva decât să încercăm să convingem autorităţile locale din toate localităţile din România că ele trebuie să fie parte a acestui efort de asigurare a resurselor umane, până la urmă ei sunt responsabili de sănătatea comunităţilor pe care le gospodăresc şi sănătatea acestor comunităţi nu se poate face în afara unui cadru care să implice personalul medical bine calificat”, a declarat ministrul Sănătăţii.
news.ro
