Protest spontan pe şantierul autostrăzii Deva-Lugoj
Zeci de localnici au venit luni după amiază în zona Mintia cu afişe în care îşi exprimă nemulţumirea. Oamenii spun că statul îşi bate joc de ei – practic, autostrada se construieşte acum pe terenurile lor, în timp ce ei se judecă fără rezultat de cinci ani, din cauza preţului de nimic oferit drept despăgubire.
Mai bine de 50 de oameni din satele din zonă spun că preţul oferit de statul român este curată bătaie de joc. Li s-au oferit 0,3 eurocenţi pe metrul pătrat expropriat, de zece ori mai puţin comparativ cu sumele de bani pe care le-au primit alţi proprietari de terenuri de pe traseul autostrăzii Lugoj-Deva sau Deva – Sibiu. Oamenii se plâng că „oferta” statului nu se compară cu preţul real al terenurilor agricole în zonă, pentru că Lunca Mureşului este perfectă pentru agricultură.
Noul tronson le-a mutilat deja grădinile şi terenurile agricole, iar cu banii oferiţi pe metrul pătrat ei nu pot să îşi cumpere nici o cutie de chibrituri. Sătenii spun că statul le-a trimis, în 2011, notificări prin care îi informa că le ia terenurile şi că le oferea un preţ cu mult sub preţul pieţei. Nemulţumiţi, vreo 260 de hunedoreni din mai multe comune hunedorene – Lăpugiu, Ilia, Bretea, Brănişca, Şoimuş – străbătute de tronsonul Marginea-Şoimuş au dat în judecată Compania de Autostrăzi şi Drumuri.
Se judecă de cinci ani fără nici un rezultat, iar pe terenurile lor s-a întins deja şantierul autostrăzii. Călin Părău spune că participă la protest şi se luptă cu instituţiile statului român în memoria bunicului său: „A stat patru ani în război şi alţi trei în lagărele ruseşti pentru această bucată de pământ. Acum, statul român i-a luat-o şi ne oferă un preţ în bătaie de joc. Asta nu e dreptate pentru un om care a luptat pentru ţara lui!” Mai mult, oamenii spun că pământul care le-a rămas le este inutil pentru că, odată autostrada construită, nu mai pot ajunge la teren să îl cultive şi să strângă recoltele. Mai bine de o oră, protestarii şi-au exprimat nemulţumirile pe terenul autostrăzii şi nici un factor de decizie nu a venit să discute cu ei. Sătenii rămaşi fără terenuri spun că se vor întoarce dacă instanţele judecătoreşti nu le vor face dreptate.
Laura OANĂ
