Proiectul privind executarea pedepsei la domiciliu şi în weekend intră astăzi la vot în Camera Deputaţilor
Proiectul legislativ privind măsurile alternative de executare a pedepselor intră miercuri la vot în plenul Camerei Deputaţilor. Potrivit proiectului, prin decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.
Luni, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat aport favorabil proiecului, cu 13 voturi “pentru”, nouă voturi “împotrivă” şi două abţineri.
În 11 aprilie, Comisia juridică a decis că persoanele condamnate pentru infracţiuni cu violenţă sau care au profitat de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei, persoanele condamnate pentru corupţie şi persoanele recidiviste nu vor putea să îşi ispăşească pedeapsa acasă sau în weekend.
De asemenea, Comisia juridică a decis că “măsura alternativă de executare a pedepsei privative de libertate a executării la domiciliu constă în executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate cu supraveghere din partea unor lucrători anume desemnaţi de către Ministerul Afacerilor Interne cu sau fără brăţară electronică”.
Iniţial, proiectul prevedea măsuri de arest la domiciliu şi pentru categoriile enumerate mai sus, iar preşedintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea, a spus că modificările au fost aduse deoarece „opinia publică nu doreşte aşa ceva”.
O altă prevedere stabileşte că judecătorul de supraveghere a privării de libertate va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fara a fi sanctionate, jumatate din fracţia minimă de executat in sistemul penitenciar.
Astfel, hotărârea privind stabilirea măsurii aplicării acesteia se comunica deţinutului in termen de 3 zile de la pronunţare, iar în situaţia in care a fost amanata aplicarea unei masuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta hotararea tot in 3 zile de la comunicare ei, la judecatoria din raza locului de deţinere, dar hotararea pronunţata de judecătorie este definitiva.
Potrivit amendamentelor adoptate de Comisia juridică, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a executării pedepsei, constând în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar. Astfel, judecătorul de supraveghere a executării pedepsei poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate, care au efectuat fracţia de 1/5 din pedeapsă necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, membrii comisiei au decis că este vorba despre persoane condamnate la pedepse de până la 5 ani.
Proiectului mai prevede că măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt executarea la domiciliu a pedepsei, executarea fracţionată a pedepsei privative de libertate în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat pentru această măsură de executare, precum şi executarea pedepsei în regim mixt, la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii în echivalent.
La decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.
Preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, deputatul PSD Eugen Nicolicea, le-a reproşat luni jurnaliştilot că au prezentat proiectul ”într-un mod mai mult sentimental decât într-un mod juridic”.
Nicolicea a susţinut că el a propus ca şi persoanele condamnate pentru corupţie să beneficieze de această lege: ”Punctul meu de vedere era acela că odată condamnat, toţi condamnaţii sunt egali şi au de ispăşit nişte pedepse”.
Referitor la amendamentul potrivit căruia vor fi desemnaţi de către Ministerul Afacerilor Interne lucrători anume pentru a supraveghea cu sau fără brăţară electronică persoana arestată la domiciliu, Nicolicea a spus că aceştia vor fi selectaţi din rândul specialiştilot, iar brăţara electronică prin care vor fi monitorizaţi cei arestaţi înseamnă „o hartă pe un ecran unde este urmărită persoana în cauză”. „Vor fi selectaţi din rândul specialiştilor. Brăţara electronică înseamnă să ai o hartă pe un ecran şi să fie un lucrător specializat în lucru cu acestă aparatură. Vezi că s-a deplasat cineva de la domiciliu, sesisezi, nu te duci tu, că nu eşti cel care pune în ordine, ci semnalezi pe cel mai apropiat lucrător de poliţie să reacţioneze. Nu este un mare lucru”, a explicat acesta.
De asemenea, întrebat ce se întâmplă cu persoanele care nu vor fi supravegheate cu brăţară electronică, Nicolicea a spus: „Sunt persoane care trebuie să se prezinte la control o dată, de două ori pe săptămână şi, fiind repartizaţi pe întreg teritoriul ţării, sunt mai puţine persoane pe care nu ar avea cine să le supravegheze, cel puţin un şef de post şi un agent este în fiecare comună, nu? Ei bine, în situaţia în care respectivii încalcă această chestiune, reacţionează autorităţile locale. Cu privire la încălcările respective, să ştiţi că acesta este subiectul care trebuie punctat, că nu pleacă nimeni să execute o măsură alternativă dacă nu dispune judecătorul, ori dacă judecătorul a constatat că persoana respectivă poate să beneficieze de astfel de măsură, va beneficia. Sper că nu vă manifestaţi neîncrederea într-un judecător sau în independenţa judecătorului”.
news.ro
