Programul „Casa Eficientă Energetic” începe pe 15 septembrie
Programul ”Casa Eficientă Energetic” începe pe 15 septembrie, a anunţat miercuri ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, care precizează că 9.000 de proprietari îşi vor putea eficientiza energetic locuinţele prin intermediul acestui program, al cărui buget total este de 430 de milioane de lei.
„Programul „Casa Eficientă Energetic” începe pe 15 septembrie 2020”, a anunţat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, în cadrul unei conferinţe de presă.
Scopul programului este reducerea consumului de energie din casele românilor şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Aproximativ 9.000 de proprietari de case din România îşi vor putea eficientiza energetic locuinţele prin intermediul acestui program, al cărui buget total este de 430 de milioane de lei. Aceştia pot beneficia de o primă energetică în valoare de maximum 15.000 de euro, sumă pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor o finanţează prin AFM.
Finanţarea nerambursabilă decontează 60% din costul unor astfel de lucrări, dar nu mai mult de suma menţionată, respectiv 15.000 de euro.
„Cele mai multe case nu sunt bine izolate. Este şi motivul pentru care pierderile de energie ajung până la 30% doar prin pereţii exteriori, sau la 25% prin geamuri sau acoperiş. Programul nostru are o mare componentă de mediu, dar şi una economică şi socială: indirect, o astfel de investiţie duce la reducerea la jumătate a facturilor de energie şi, implicit, la scăderea consumului naţional de energie”, a declarat ministrul Costel Alexe.
Cheltuielile eligibile vizează: instalarea de ferestre izolante, izolarea acoperişului, a pereţilor exteriori, montarea unei centrale mai eficiente, a panourilor solare, sisteme de ventilaţie, corpuri de iluminat cu LED, senzori de mişcare, robineţi şi conducte noi etc. Condiţia eligibilităţii proiectului este ca eficienţa energetică a locuinţei să crească cu cel puţin o clasă energetică.
Cei interesaţi de „Casa Eficientă Energetic” vor putea depune online cererea pentru prima energetică, însoţită de un certificat de performanţă energetică iniţial şi un audit energetic al casei unde vor să facă lucrarea.
Imediat după acceptarea cererii, proprietarii vor primi un număr unic de înregistrare şi au la dispoziţie 60 de zile pentru a pregăti dosarul investiţiei. După aprobarea dosarului, lucrările pot începe şi se pot derula într-o perioadă de maximum 18 luni. La final, AFM decontează 60% din investiţie, după un nou audit energetic al casei.
De asemenea, ministrul Costel Alexe a anunţat, miercuri, lansarea în dezbatere publică şi a Ghidului de finanţare a programului „Casa Eficientă Energetic” pentru instituţii publice (şcoli şi gradiniţe).
Peste 400 de şcoli din România vor putea fi eficientizate energetic prin intermediul acestui program, care are un buget de 384 de milioane de lei. Astfel, orice şcoală din România poate primi finanţare prin AFM pentru lucrări de izolaţie termică, încălzire centralizată, pentru reducerea consumului de energie sau investiţii care conduc, în final, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Astăzi, sectorul clădirilor este unul din cei mai mari consumatori de energie şi cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră. Eficienţa energetică a şcolilor sau grădiniţelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie şi scad costurile cu utilităţile, iar pe de altă parte, sănătatea profesorilor şi a elevilor este mult mai în siguranţă. Nu mai punem la socoteală că din cele peste 7.000 de unităţi de învăţământ din ţară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba cu lemne. Asta înseamnă o mare presiune pe păduri şi un aer în clădire care nu susţine pe deplin perfomanţa elevilor”, a declarat ministrul Costel Alexe.
Fiecare primărie primeşte 90% din valoarea acestor investiţii, dar nu mai mult de 1,5 milioane de lei. Localităţile cu mai mult de 4.000 de locuitori pot depune două proiecte şi pot obţine astfel până la 3 milioane de lei.
Cheltuielile eligibile pentru şcoli şi grădiniţe sunt: dotarea instituţiilor cu centrale termice, dar şi înlocuirea centralelor sau a componentelor sistemului de încălzire cu unele mai performante; tâmplărie cu geam termopan; izolaţie termică faţade şi terase; alte lucrări menite să reducă pierderile de energie termică; sisteme nepoluante pentru obţinerea necesarului de energie sau pentru anumite utilităţi; sisteme de încălzire a apei care utilizeaza energia solară, panouri fotovoltaice; schimbarea corpurilor de iluminat; instalarea de senzori de mişcare; sisteme moderne şi eficiente de monitorizare a energiei; sisteme de ventilatie şi climatizare pentru sporirea confortului termic al utilizatorilor.
news.ro