Problemele din lanţurile de aprovizionare şi inflaţia vor continua

Şefii unor mari companii europene au declarat pentru CNBC că problemele din lanţurile de aprovizionare şi presiunile inflaţioniste vor dura mai mult decât anticipează guvernele, relatează CNBC.

Cele mai recente date referitoare la inflaţia nu au făcut nimic pentru a risipi îngrijorările legate de creşterea preţurilor.

Indicele preţurilor de consum din Statele Unite a crescut în octombrie cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale publicate miercuri, aceasta fiind cea mai mare creştere din ultimii 30 de ani şi cu mult peste ţinta oficială a Rezervei Federale de aproape 2%.

În China, indicele preţurilor la producători a avansat în octombrie cu 13,5% în termeni anuali, în timp ce în SUA creşterea anuală a fost de 8,6%, egalând un ritm istoric.

Companiile din întreaga lume se luptă cu blocajele din lanţurile de aprovizionare, determinate de creşterea puternică a cererii după reluarea activităţilor economice post-pandemice.

Directorul financiar al Ahold Delhaize, Natalie Knight, a declarat miercuri pentru CNBC că, deşi este încrezătoare în strategia companiei de supermarketuri belgiano-olandeză de a face faţă unor astfel de presiuni, acestea nu au dat semne de diminuare.

„Cred că ceea ce vedem cu siguranţă este că inflaţia creşte, dar ceea ce aş spune, de asemenea, este că, atunci când te uiţi la alimente, acestea au o presiune mai mică decât alte categorii şi vedem cu siguranţă alte domenii în care inflaţia este mai ridicată decât în ​​industria noastră”, a spus Knight.

Aceasta a spus că  lanţurile de aprovizionare din SUA sunt „supuse unor presiuni mult mai mari” în comparaţie cu Europa şi a sugerat că creşterea preţurilor de consum va continua până în trimesturul patru.

Knight a arătat că Ahold Delhaize lucrează pentru a se asigura că creşterile de preţ nu sunt transferate clienţilor.

„Colaborăm cu vânzătorii, lucrăm cu economişti, asigurându-ne că avem modelele potrivite de „cât ar trebui să coste”, astfel încât să putem accepta cu adevărat doar preţurile care sunt absolut necesare”, a adăugat ea.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, Knight a spus că compania a observat o divergenţă între o ofertă solidă în Europa, care s-a normalizat la nivelurile de dinainte de Covid, şi în SUA, unde există „probleme” în ceea ce priveşte recrutarea.

Ea a mai spus că există anumite „puncte de presiune” pe piaţa muncii, în special în transporturi şi distribuţie.

 

Factorii de decizie din cadrul marilor bănci centrale au susţinut în mare măsură că perioada de inflaţie ridicată din economiile lor şi problemele globale de aprovizionare care o alimentează sunt „tranzitorii”.

Cu toate acestea, multe companii au avertizat asupra presiunilor crescute ale costurilor în rapoartele lor privind veniturile din trimestrul trei, în ultimele săptămâni.

Problemele lanţului de aprovizionare au fost exacerbate în diferite părţi ale lumii de diverşi factori geopolitici. De exemplu, penuria de energie din China a afectat producţia în ultimele luni, în timp ce în Marea Britanie Brexitul a contribuit în mare măsură la deficitul de şoferi de camioane şi de muncitori agricoli.

Cu toate acestea, preocupările cu privire la persistenţa acestor probleme au fost reluate de CEO-ul Siemens Energy, Christian Bruch, care a declarat miercuri pentru CNBC că lumea industrială se va confrunta cu asta „o perioadă de timp”.

Aceasta este o presiune inflaţionistă care are loc o dată la două decenii. Va continua în 2022 şi, sincer, cred că gestionarea lanţului de aprovizionare va fi ceva care va fi cu noi pentru mult timp. Va fi o competenţă de bază a companiilor, să se asigure că pot gestiona aceste deficite şi probleme din lanţul de aprovizionare, nu numai în ceea ce priveşte materiile prime, ci şi logistica”, a spus el.

Bruch a arătar că industria energetică, în special, ar trebui să-şi îmbunătăţească gestionarea defficitului, având în vedere cererea crescută de materii prime necesare pentru tranziţia promisă către surse regenerabile.

În Regatul Unit, inflaţia a încetinit în mod neaşteptat la 3,1% în septembrie, faţă de intervalul similar din 2020, dar analiştii se aşteaptă ca acesta să fie un scurt răgaz după ce creşterea de 3,2% din august a fost cea mai abruptă de când a început ânregistrarea datelor, în 1997.

Banca Angliei se aşteaptă ca inflaţia preţurilor de consum să depăşească 5% înainte de a se modera spre sfârşitul anului 2022 şi în 2023, dar CEO-ul Standard Chartered, Bill Winters, a declarat recent pentru CNBC că experienţa recentă a băncii sale indică faptul că inflaţia mai mare devine structurală.

Văd presiunea salarială aproape oriunde mergem, vedem lipsuri de forţă de muncă şi, desigur, există costuri care ar trebui să se rezolve în timp, există preţuri la energie, care cred că vor rămâne ridicate pentru o perioadă de timp, deoarece activitatea economică este puternică”, a spus Winters.

„Asta pentru mine spune că aşteptările inflaţioniste devin înrădăcinate”, a mai aprecizat Winters.

În urma rezultatelor Unilever publicate la sfârşitul lunii octombrie, CEO-ul Alan Jope a spus că gigantul britanic al bunurilor de larg este martorul unor presiuni inflaţioniste care au loc ”o dată în două decenii”.

„Observam inflaţia mărfurilor pentru fiecare tip de cost de intrare pe care îl avem, mărfuri agricole, mărfuri petrochimice, hârtie şi carton, transport, logistică, energie, forţă de muncă, toate se mişcă într-o direcţie ascendentă. Primul nostru reflex este să ne declanşăm programele de productivitate şi să încercăm să economisim cât mai mulţi bani, totuşi aceasta este o presiune inflaţionistă care apare o dată la două decenii şi astfel am crescut preţurile”, a explicat Jope.

 

news.ro