Previziune incredibilă. Cum era văzută lumea de azi acum 2000 de ani?
Am găsit absolut din întâmplare un text stupefiant prin claritatea cu care trasează chipul lumii în care trăim. E semnat de Andrei Pleșu. Am mare admirație pentru maestru, dar de data asta domnia sa, surprins la rândul său, nu face decât să citeze o scriere ajunsă până în zilele noastre din zestrea milenară a literaturii hinduse. Sunt mulți analiști care astăzi sunt în stare să pună foarte bine diagnostice și să analizeze corect tendințele societății în care trăim. Dar să faci acest lucru cu atâta intuiție cu mai bine de 2000 de ani în urmă, mi se pare o abilitate aproape supranaturală. Ca să vă convingeți, mă rezum la a insera în continuare textul antic așa cum l-a descoperit recent Andrei Pleșu.
Aș fi curios câți dintre dumneavoastră regăsesc similitudini între lumea în care trăim și portretul robot al acesteia făcut cândva între 1200 și 1300 era noastră.
<<Dincolo de intelect de Andrei Pleșu
Am găsit un text, în literatura veche a Indiei (Linga Purana, II, 39-40), în cuprinsul căruia bombănelile mele şi ale altora par să fi fost anticipate cu vreo două-trei mii de ani în urmă (Puranas au apărut, în formă scrisă, în veacurile III-V de după Hristos, dar vin dintr-o tradiţie orală care, deja pe-atunci, era veche de peste un mileniu). Intuiţiile profetice ale hinduismului se referă la modul în care se va încheia actualul ciclu al civilizaţiei terestre. Iată o listă, selectivă, a simptomelor pe care le anunţă textul puranic, privind spre viitorul care e, acum, prezentul nostru:
„Coeficientul de ură din sufletul fiecărui om va cunoaşte – spun textele – o alarmantă creştere. Oamenii vor deveni din ce în ce mai iritabili.. Toate marile achiziţii de cunoaştere vor fi deturnate spre scopuri impure, adică spre amplificarea răului din lume. Se va înmulţi numărul şefilor de stat de extracţie joasă şi de proastă calitate.
Lucrătorii manuali şi negustorimea vor fi înălţaţi la rang de intelectuali, iar intelectualii vor fi puşi în condiţii subalterne. Va avea loc, cu alte cuvinte, un destructurant amestec al castelor, o destrămare dramatică a ierarhiilor fireşti, o ireparabilă dezordine socială.
Necinstea va căpăta o răspândire fără precedent, la toate nivelele. Hoţii vor deveni lideri.
(Rog să nu mi se atribuie nimic din toate aceste afirmaţii! (Nu fac decât să citez un text multi-milenar! n.m., A.P.).
Femeile nu vor mai pune preţ pe propria virtute.
Proștii, impostorii, naturile rudimentare şi gălăgioase vor fi luaţi drept înţelepţi. Oamenii „drepţi“, de bună calitate, vor avea tendinţa de a se retrage din viaţa publică. În pieţe se va vinde mâncare gata-preparată (să recunoaştem că e de necrezut să auzim vorbindu-se, acum 2000 de ani, de „semipreparate“ şi de (fast-food! n.m., A.P.).
Limbile vor săraci, vorbirea se va trivializa.
Vor fi mai multe femei decât bărbaţi, vor prolifera asociaţiile criminale, va creşte numărul celor care nu găsesc de lucru.
Se vor răspândi, pretutindeni, bolile de stomac. Se va extinde moda părului purtat în dezordine şi se va generaliza starea de letargie, de lehamite, cu corolarul unei cronice incapacităţi de acţiune. Vor apărea nenumărate organizaţii religioase necanonice, blasfemia va convieţui cu fanatismul.
Se va practica, pe scară largă, uciderea fătului în pântecul matern şi se vor asasina direct sau simbolic eroii fiecărei comunităţi.
Deţinătorii puterii nu o vor mai folosi în beneficiul popoarelor lor.
Discernământul (ca percepţie a deosebirii dintre bine şi rău) se va şubrezi, instituţia respectului va intra în derivă (vor fi respectaţi, preponderent, cei nedemni).
Vor câştiga teren neruşinarea, călcarea cuvântului dat, invidia. Între părinţi şi copii vor apărea obstacole greu de trecut, forţa va prevala dreptăţii, ospeţia va declina, vulgaritatea va împânzi totul.”>>
Profeția hindusă este absolut uluitoare. Totuși, după lecturarea acestui text nu pot să nu mă întreb dacă este într-adevăr vorba de o intuiție genială sau pur și simplu cel care a scris textul puranic acum 2000 de ani nu a făcut decât să descrie lumea în care trăia chiar el mizând pe faptul că în ciuda tuturor evoluțiilor, fundamental, omenirea nu se va schimba niciodată.
Iar bănuiala rezonabilă că cea de-a doua ipoteză e adevărată mă întristează.
Adrian Sălăgean