Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan: Decizia Curţii Constituţionale nu dă dreptul Ministrului Justiţiei să revoce procurorii şefi după bunul său plac

„Decizia Curţii Constituţionale NU dă dreptul Ministrului Justiţiei să revoce procurorii şefi după bunul său plac, aşa cum afirmă unii.  La fel, argumentul că Preşedintele este votat de milioane de persoane este complet irelevant în acest context, deoarece procurorii nu sunt nici subordonaţi şi nici sub autoritatea Preşedintelui”, scrie Gîrbovan.

Ea precizează că ceea ce spune Curtea Constituţională este că „Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discretionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularitătii acesteia. Rezultă că prerogativă Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţă constitutională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie initiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.”

 Concluziile sale sunt că propunerea de revocare nu poate fi făcută de Ministrul Justiţiei discreţionar şi abuziv, ci doar „în condiţiile legii”. şi că, la rândul sau, preşedintele nu poate respinge cererea de revocare discreţionar, pe motive de oportunitate.

 „Preşedintele, în procedura de revocare, nu are un rol decorativ, luând doar act de propunerea de revocare venită de la Ministrul Justiţiei, ci are dreptul şi obligaţia de a verifică dacă procedura este legală şi dacă motivele invocate de ministru se încadrează – în fapt şi în drept – în condiţiile de revocare prevăzute ÎN MOD LIMITATIV de lege”, este o altă concluzie, în opinia Danei Gîrbovan.

Ea spune că, „în mod evident aşadar, refuzul preşedintelui Iohannis de revocare a procurorului şef DNA pe motive de oportunitate a fost unul făcut cu încălcarea limitelor sale constituţionale şi, din acest punct de vedere, decizia Curţii era previzibilă”.

În opinia preşedintelui UNJR, preşedintele trebuia să fi emis un decret la finalul procedurii de revocare, lucru pe care nu l-a făcut, Constituţia prevăzând în mod expres că acesta îşi exercită atribuţiile prin decrete.

” În rest însă, înţelesul exact al alin. 2 din decizia Curţii poate fi desluşit doar după ce Curtea îşi va motiva decizia. Va fi interesant de văzut dacă, după ce a refuzat deja revocarea pe motiv de oportunitate, Preşedintele va mai avea dreptul să facă o nouă examinare a regularităţii şi legalităţii procedurii. Or, dimpotrivă, dacă prin obligaţia de emitere a „decretului de revocare” Curtea a înţeles că Preşedintele este în acest moment obligat să dispună revocarea, evaluarea să fundamentată greşit pe oportunitate epuizându-i dreptul de a face o nouă analiză, de data această pe legalitate”, argumentează Dana Gîrbovan, adăugând că „

n mod cert, însă, Preşedintele este obligat la emiterea unui decret la finalul procedurii de revocare, această obligaţie derivând, de altfel, din prevederile art. 100 alin. (1) din Constituţie, care prevăd că „în exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistentă decretului”.

 Ea susţine că refuzul preşedintelui de a fi emis un decret la sfârşitul acestei proceduri a generat un conflict constituţional negativ, iar în aceste condiţii decizia Curţii era previzibilă.

Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. CCR arată că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spune că decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Toader mai susţine că şeful statului nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiţiei