Preotul Samuel Damian: „Primul român care a descoperit America”, un hunedorean?

Despre „exodul” emigranţilor europeni peste Atlantic, în căutarea unui destin mai bun în „Lumea Nouă”, s-a scris o întreagă bibliotecă. La fel de multe sunt şi mărturiile documentare de natură să evoce dramatica şi temerara „Odisee” emigraționistă transatlantică.

Puţini dintre noi, însă, au idee că, între „pionierii” care s-au avântat să treacă oceanul, la jumătatea veacului al XVIII-lea, s-a numărat şi un român originar, din câte se pare, din ţinutul Hunedoarei sau al Albei de Jos, temerarul preot Samuel Damian!

În vremurile când, în Transilvania, iobăgia era „la modă”, un preot din Ardeal „ținea” prima pagină a gazetelor americane

O reclamă, publicată în săptămânalul „The South Carolina Gazette”, din 24-31 octombrie 1748, apărut la Charlestown, anunţa următoarea ştire de senzaţie:

«…Samuel Damian,… după ce a călătorit timp de mai mulţi ani prin Europa, plecând din ţara sa de baştină, Transilvania, a studiat şi a făcut multe experienţe minunate despre electricitate şi propune să le arate în public, în localul domnului Blythe din Broad Street, între orele 3 şi 5 după-amiază, miercurea şi vinerea, în timpul şederii sale în acest oraş…

Fiecare persoană lăsată să intre spre a vedea acelaşi lucru, trebuie să plătească 20 de şilingi, putând de asemenea să fie „electrificată” de către Samuel Damian, dacă doreşte…»

Dar, cine va fi fost acest transilvănean, precursor al electrostaticii, şi unde vom desluşi firul poveştii sale de viaţă?

Biografia „primului român care a descoperit America”, desecretizată de un spion ruso-american

În urmă cu aproape opt decenii, în timp ce investiga arhiva personală a lui Benjamin Franklin (1706-1790), cercetătorul Bernard I. Cohen a descoperit două scrisori ale ilustrului inventator şi om politic american, datate în anii 1753 şi 1755, din care se desprind interesante informaţii privitoare la prietenia acestuia cu preotul Samuel Damian, sosit din Transilvania, dintr-un sat ardelean cu nume de rezonanţă orientală – „Tartar”, probabil Tărtăria (în jud. Alba) ori Tătărăști (în jud. Hunedoara).

La scurtă vreme după publicarea lor la Cambridge (1941), cele două misive semnate de Benjamin Franklin au ajuns, în sfera de interes a ofiţerului american de contrainformaţii Demetrius Dvoichenko-Markov, alias „Hook”. Acest personaj, cu merite deosebite în demascarea agenturii KGB din New York, pe durata celui de-al Doilea Război Mondial, s-a arătat preocupat de studiul istoriei relaţiilor spaţiului est-european cu Statele Unite ale Americii.

Spionul Dvoichenko-Markov a remarcat, din start, că scrisorile în cauză reprezintă, prin conţinutul lor, o primă atestare documentară a interferenţelor româno-americane. Pe drept cuvânt, atât el, cât şi exegeţii în domeniu, au apreciat că preotul Samuel Damian a fost „primul român care a descoperit America”!

Să urmărim, aşadar, saga acestei extraordinare călătorii, aşa cum o evocă slova documentelor.

Povestea Globetrotter-ului Samuel Damian, prieten al savantului Benjamin Franklin

Pe la 1748, după o lungă călătorie peste Atlantic, preotul luminat Samuel Damian ajungea pe continentul american, la Maryland, apoi la Philadelphia, unde l-a contactat pe Benjamin Franklin, cu care s-a și împrietenit. Despre acest episod, marele savant Benjamin Franklin relata confratelui său, medicul patolog John Lining (1708-1760) din Charleston, Carolina de Sud, într-o scrisoare târzie, expediată la 18 martie 1755:

«… Tot ceea ce ştiu despre (Samuel) Damian, după propria sa mărturie, este că el era născut în Transilvania, de obârşie din Tartar, preot al bisericii greceşti. El vorbea şi scria în latină, foarte repede şi corect. S-a pregătit să plece din ţara sa, cu gândul de a face înconjurul lumii, pe cât posibil pe uscat. A călătorit prin Germania, Franţa, Olanda şi Anglia. A rămas un timp la Oxford. Din Anglia, a venit (în America), la Maryland, de acolo, s-a dus în Noua Anglie şi s-a reîntors, pe uscat, în Philadelphia, iar de aici, a călătorit prin Maryland, Virginia şi Carolina de Nord, spre tine (în Charleston – n.n.).

S-a gândit că i-ar folosi, în călătoriile sale, să afle ceva despre electricitate. Eu l-am învăţat cum să folosească tubul (de Leyda), cum să încarce butelia de Leyda şi alte câteva experimente. Mi-a scris din Charleston, că a trăit pe o distanţă de 800 de mile numai de pe urma electricităţii, care a însemnat pentru el: carne, băutură şi îmbrăcăminte. Ultima scrisoare pe care mi-a adresat-o cred că a fost din Jamaica, în care-şi exprima dorinţa de a-i trimite tuburile amintite de tine şi de a-l întâlni la Havana, de unde spera să ajungă pe mare, la, Vera Cruz. Nădăjduia să călătorească pe uscat, prin Mexic până la Acapulco, iar de acolo, să străbată Oceanul (Pacific – n.n.), până la Manilla şi apoi, prin China, India, Persia şi Turcia, să se înapoieze în propria sa ţară, gândindu-se că va trăi, mai ales de pe urma electricităţii. Ciudat proiect!…»

Corespondenţa savantului iluminist american ne dezvăluie amănunte revelatoare legate de persoana clericului transilvănean Samuel Damian. Aflăm, iată, că locul său de baştină era o localitate „Tartar”, din Transilvania, situată cel mai probabil în comitatul Hunedoarei, la Tătărăşti, ori în cel al Albei de Jos, la Tărtăria. Avea o pregătire elevată pentru timpul său, din moment ce întrebuinţa cu uşurinţă limba latină. Este posibil să fi fost şcolit la Colegiul reformat din Orăştie sau în „cetatea culturală a Blajului”. De fapt, în epocă, latina era „lingua franca” a elitelor şi administraţiei, acea limbă universală care permitea comunicarea ideilor pe cortexul geografic al Mapamondului.

Vocaţia de globe-trotter nu şi-a descoperit-o accidental, ci reprezenta un proiect mai vechi, îndelung premeditat cu harta în faţă. Într-o lume arhaică, precum cea a preotului Damian, în care doar războaiele împărăţiei îl mai smulgeau pe plugar din vatra satului, spre a-l aduce în contact cu spaţiul occidental, „gândul de a face înconjurul lumii” reprezenta o idee incredibilă. Pe la 1740, când pleca în lungul său peregrinaj, în Transilvania, abia se configurau nucleele culturale ale Iluminismului, iar românii își conturau națiunea politică.

„După chiar spusele sale”, ştim că itinerarul european al acestei expediţii a trecut prin Germania, Franţa, Olanda şi Anglia. În insula britanică, „a rămas un timp la Oxford”, bineînţeles la Universitatea de aici, în arhiva căreia este posibil să i se descopere urme ale prezenţei sale. Periplul european al preotului Samuel Damian a reprezentat o călătorie iniţiatică, de studii, dar şi de „evadare” spre universalismul cultural al epocii Luminilor.

Din Anglia, preotul Samuel Damian s-a îmbarcat cu destinaţia Coloniile britanice din America, unde a şi ajuns, pe la 1748. Cât a stat în Franţa şi la Oxford, prelatul transilvănean a primit, din partea cercurilor iniţiate, recomandările cuvenite pentru Benjamin Franklin.

Un preot din Ardeal, în conexiune cu Francmasoneria americană?

La Philadelphia, s-a bucurat de încrederea şi protecţia marelui savant şi om politic american Benjamin Franklin. Universul cultural în care „debarcase” transilvăneanul nostru era în bon-ton cu Iluminismul european. Aici, la Philadelphia, funcţionau deja nuclee de dezbatere a noilor idei ce urmau să schimbe vechea ordine a lumii. Pe la 1731, Franklin înfiinţase prima bibliotecă publică din America, precum şi o Societate Filosofică, de genul celor existente la Paris, Londra, Berlin şi Viena. De altfel, cel care va intra în memoria posterităţii ca unul dintre „The Founding Fathers” ai Naţiunii americane moderne, întreţinea legături cu Voltaire, Lavoisier, Buffon, David Hume, La Fayette, Mirabeau.

Pe un alt palier, Benjamin Franklin se afirmase drept una dintre personalitățile proeminente ale Francmasoneriei americane. În calitate de Mare Maestru, fusese cel care a pus piatra de temelie a „Sălii Independenței” din Philadelphia, precum și acela care scrisese „The Constitutions of the Free-Masons”. Privită dintr-un atare context, amiciația celor doi, dintre cărturarul Benjamin Franklin și preotul Samuel Damian, nu putea rezona pe coordonate profane, ci mai degrabă, pe cele inițiate, „frățești”.

Iată, cum, în 1748, la niciun an de la inventarea paratrăznetului, savantul Benjamin Franklin îl iniţia pe nonconformistul preot Samuel Damian, în tainele electricităţii. Faptul în sine acreditează ideea că Damian a fost un precursor român al electrostaticii. În opinia sa, fascinantul proiect de înconjur al lumii putea fi asigurat financiar, din veniturile obţinute în urma experimentelor publice cu „tubul de Leyda”.

Experimentele electrice: bilet de călătorie în jurul lumii sau „cântecul de lebădă” al unui preot român ieșit din… canoane

Cert este că el ajungea la Charleston, Carolina de Sud, la sfârşitul lui octombrie 1748, unde ziarele anunţau populaţia că oferea reprezentaţii cu fenomenul electrostatic, la „…localul domnului Blythe din Broad Street, între orele 3 şi 5 după-amiază, miercurea şi vinerea…”. Dacă în Europa, asemenea reprezentaţii erau destinate saloanelor elitiste ale nobilimii şi marii burghezii, în „Lumea Nouă”, electricitatea ajunsese la modă şi aceste „spectacole” deveniseră foarte apreciate de publicul larg. Noutatea experimentului făcea ca lumea să-l privească drept o mare curiozitate ori scamatorie de circ.

La sfârşitul anului 1748, preotul Samuel Damian părăsea ţinutul Carolinei de Sud, pentru ca ulterior să debarce în Jamaica, de unde i-a scris prietenului şi confratelui său american, arătându-i că trăieşte de pe urma experimentelor.

De acolo, traseul aventuroasei expediţii ar fi urmat să treacă prin „…Mexic până la Acapulco, iar de acolo, să străbată Oceanul (Pacific – n.n.), până la Manilla şi apoi prin China, India, Persia şi Turcia să se înapoieze în propria sa ţară”.

Urmele sale se pierd, însă, în Noua Spanie (Mexic). În aceeaşi scrisoare, trimisă lui John Lining, Benjamin Franklin exprima o undă de îngrijorare la adresa soartei transilvăneanului, peregrin pe meridianele globului:

«… Ce s-a întâmplat cu el după aceea, n-am mai aflat niciodată. Îmi promisese să-mi scrie, cât va putea de des, în timpul călătoriei şi îndată ce se va fi înapoiat acasă, după terminarea ei. Se împlinesc acum (în 1755 – n.n.), şapte ani de când a trecut pe aici. Dacă el se mai află încă, în Noua Spanie,… presupun că trebuie să fi fost reţinut acolo şi împiedicat să-mi scrie. Dar, cred mai degrabă că a murit…»

Nu știm dacă luminatul părinte Samuel Damian a reuşit sau nu să-şi urmeze temerarul itinerar, prin Orient. Însă, cazul său ilustrează interesul unui transilvănean pentru descoperirea vastităţii geografice a lumii, în plin Secol al Luminilor.

Hunedorean sau de altă obârşie, francmason ori simplu autodidact, acest preot l-a cunoscut pe Benjamin Franklin, la el acasă, în Philadelphia, cu 28 de ani mai devreme de semnarea celebrei „Declaraţii de Independenţă”.

Scrisorile marelui savant american atestă un fapt esenţial, acela că preotul Samuel Damian din „Tartar”, Transilvania, a fost primul român a cărui prezenţă în America nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării.

 

Dorin PETRESC