Povestea celui mai vechi tricolor din Ardeal

„Am urcat în podul bisericii cu gândul că voi descoperi ceva de preţ pentru carte. Şi acolo, printre prapuri vechi, într-o rază de lumină mi s-a părut că zăresc ceva colorat. „E un Tricolor! E un drapel cu care s-a mers la Alba Iulia!”, mi-am zis atunci şi m-am bucurat ca un copil. Când am văzut însă data de pe el am rămas perplex: 1869! Păi, e cel mai vechi tricolor de la noi!”

Este povestea de care îşi aminteşte unul dintre cei mai apreciaţi istorici hunedoreni, prof. dr. Ioachim Lazăr. În 2004, când a făcut importanta descoperire, lucra la monografia comunei Ribiţa şi scotocea după informaţii în biserica de la Crişan, fosta localitate Vaca. A găsit ceva mult mai important: „Am publicat mai multe lucrări despre el şi l-am numit „Cel mai vechi tricolor din Transilvania”. Am tot aşteptat să apară vreun coleg de breaslă să mă contrazică. Am scris, am întrebat, nu m-a contrazis nimeni. Descoperisem o comoară. Singurul lucru care mă miră este că s-a păstrat şi s-a păstrat atât de bine”, spune istoricul. Pe Tricolorul de la Crişan scrie mare anul „1869”, dar şi „Trăiască dr Iosif Hodoş”. Acesta era unul dintre oamenii de vază ai  Ţării Zarandului din acea vreme care a contribuit la deschiderea „Colegiului Greco-Ortodox”, actualul Colegiu Naţional „Avram Iancu” din Brad. „Se pare că la inaugurare, o delegaţie din Crişan a participat la deschiderea cursurilor purtând acest tricolor”, explică istoricul. Biserica din Crişan a fost construită între anii 1844-1852.

Ioachim Lazăr spune că, în 1848, atunci când românii vorbeau de tricolor, acesta era de fapt în alte culori: „În loc de galbenul actual, era alb. Steagurile purtate la Blaj, erau cu alb! De asta ne-au reproşat maghiarii că am ieşit cu steaguri muscăleşti, adică ruseşti.” Fostul angajat al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane spune că s-a tot gândit cum o fi apărut steagul în Crişan. Are o teorie: „La 1 septembrie 1863, s-a legiferat Steagul României de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Încet, acesta a ajuns să fie cunoscut şi în restul teritoriilor româneşti. La moartea lui Avram Iancu, un tricolor a fost pus pe casa unde era catafalcul. A fost un scandal imens, autorităţile vremii au făcut teancuri de rapoarte şi Ministerul de Interne Maghiar a dat o decizie prin care interzicea folosirea steagurilor străine „în ţara noastră”, ziceau ei. Multe steaguri au fost confiscate atunci, în timpul dualismului austro-ungar, şi distruse, de asta se păstrează atât de puţine. Este şi motivul pentru care ţărăncile au confecţionat din lână în trei culori marea majoritate a steagurilor cu care delegaţiile săteşti au mers la Alba Iulia”, susţine specialistul.

Încet, Ioachim Lazăr a mers pe cursul istoriei şi a decoperit întreaga poveste a celui mai bătrân tricolor din Transilvania. Cum a scăpat? „După moartea lui Avram Iancu, credincioşii l-au ascuns în biserică. Probabil au folosit un copil care s-a urcat până sus, la lemnăria turnului şi l-a legat bine acolo. Cred cu tărie că acest Tricolor a însoţit la Alba Iulia delegaţia satului care pleca la Marea Adunare Naţională, să vadă Marea Unire”, explică acesta. Peripeţiile Tricolorului nu s-au terminat: „În 1924, el a împodobit Arcul de triumf ridicat la Ţebea în onoarea vizitei Majestăţii Sale Regele Ferdinand şi a Reginei Maria. Vechiul steag al satului Vaca a fost aşezat chiar în punctul central al porţii triumfale. Vremurile grele pentru el s-au întors când au venit comuniştii, de fapt, când soldaţii ruşi au ajuns în sat şi au intrat în conflict cu preotul de atunci care luase apărarea unor femei. Tricolorul nostru a fost din nou ascuns în biserică până prin 1968, când a fost scos şi depus în biserică. Apoi comunitatea a decis că e prea vechi şi l-a depozitat în pod alături de alte obiecte scoase din uz. Şi acolo a rămas

De atunci, Tricolorul a fost păstrat în casa parohială din Crişan şi, în 2017, Primăria Ribiţa a decis că e vremea să aibă grijă de comoara comunităţii: „E mândria noastră. L-am trimis la restaurare la Muzeul Astra din Sibiu. Ştiu că au fost prelevate probe care au fost trimise la Muzeul Naţional al României şi s-a ajuns la concluzia că e autentic. Acum îl păstrăm în condiţii de siguranţă la primărie şi i-am comandat o ladă specială pentru că trebuie ţinut în anumite condiţii ca să nu se deterioreze culorile”, explică primarul Ioan Faur.

Rămâne în continuare un obiect extrem de important: „Mă şi mir că nu l-au cerut marile muzee ale ţării. Conservatorii de la Muzeul Astra din Sibiu sunt uimiţi de modul în care s-au păstrat culorile şi lemnul. El trebuie ţinut înclinat pentru ca pânza să nu se întindă şi să se tensioneze, să stea în repaus. Este o piesă excepţională!”, este convins istoricul. Cu prilejul centenarului Marii Unirii, Primăria Ribiţa a comandat mai multe replici ale Tricolorului la Muzeul Astra din Sibiu.

Laura OANĂ