Euro se apropie de paritate faţă de dolar, din cauza îngrijorărilor legate de o posibilă recesiune

Cererea mare de dolari, pe măsură ce riscurile de recesiune globală cresc, a afectat alte valute, euro într-o măsură mai mare faţă de majoritatea monedelor importante, deoarece creşterea preţurilor gazelor în Europa agravează temerile privind creşterea economică, transmite Reuters.

Analiştii anticipează că moneda unică, care a atins marţi cel mai redus nivel din 2002, va ajunge în curând la paritate cu dolarul american.

Moneda euro este văzută ca fiind deosebit de vulnerabilă, având în vedere dependenţa puternică a Germaniei, Italiei şi altor ţări de gazele ruseşti şi temerile că majorările considerabile ale dobânzilor Băncii Centrale Europene (BCE) ar putea declanşa o nouă criză a datoriilor în zona euro.

„Toate acestea înseamnă că euro va scădea în continuare şi pieţele îşi dau seama de asta”. Ne aşteptăm la paritate şi întrebarea este dacă aceasta este o mişcare prea mică sau dacă poate scădea şi mai mult. Credem că se poate, a declarat Jordan Rochester, strateg FX la Nomura Securities.

 

Euro a pierdut 10% faţă de dolar în acest an şi la nivelul de 1,0238 dolari pe unitate este aproape de punctul de paritate crucial din punct de vedere psihologic, pe care l-a atins ultima dată la mijlocul anului 2002, când avea doar trei ani.

De asemenea, euro a atins noi minime de şapte ani faţă de francul elveţian şi a scăzut în raport cu lira sterlină şi yenul, dar puţini observatori sunt dispuşi să afirme că a atins nivelul minim.

Analiştii Nomura şi-au redus ţinta pentru euro/dolar la 0,95 dolari şi au spus că paritatea ar putea fi atinsă cel mai devreme în august.

Citibank spune că trecerea la paritate este „inevitabilă”.

Cu toate acestea, Nomura a spus că nivelul de 0,95 dolari nu a fost atât de important din punct de vedere istoric, menţionând că euro a scăzut de la 1,17 dolari după crearea sa la 0,82 dolari în octombrie 2002. Extrapolând înapoi în timp folosind monedele sale moştenite, euro s-a tranzacţionat la 0,6444 dolari pe unitate în februarie 1985, au adăugat ei.

Creşterea preţurilor la gaze şi avertismentele cu privire la o reducere mare a livrărilor Rusiei provoacă îngrijorarea cu privire la o criză energetică majoră europeană în această iarnă.

Preţurile gazelor naturale s-au dublat faţă de minimele din iunie şi au crescut cu 465% în ultimul an.

Între Rusia şi Germania a izbucnit o dispută uriaşă pentru întreţinerea conductelor. Zona euro importa aproximativ 40% din necesarul de energie din Rusia chiar înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. În plus, lucrătorii norvegieni din sectorul petrolului tocmai au intrat în grevă, ceea ce ar putea scoate de pe piaţă 292.000 de barili echivalent petrol de gazelor naturale.

Economiştii se aşteaptă ca zona euro să intre în recesiune mai repede decât alte state. Nomura se aşteaptă ca economia euro să cadă în recesiune până în trimestrul al treilea, cu o scădere totală a PIB-ului de 1,7%.

O creştere a randamentelor obligaţiunilor alimentează şi mai mult riscurile de recesiune. Costurile împrumuturilor guvernamentale europene au crescut mai rapid în ultimele două săptămâni în comparaţie cu cele ale Statelor Unite, indicând o înăsprire mai rapidă a condiţiilor financiare.

„Riscurile de recesiune şi încetinirea creşterii economice europene pe care le vedem determină aceste mişcări (ale euro)”, a declarat Grace Peters, şefa de strategie de investiţii în regiunea EMEA la JPMorgan Private Bank.

Deprecierea monedei euro este nouă problemă pentru Banca Centrală Europeană (BCE), care se confruntă cu o inflaţie record, deoarece o monedă slabă alimentează preţurile importurilor.

Un membru al consiliului guvernatorilor BCE, Francois Villeroy de Galhau, a declarat înainte de scăderea de marţi a euro că slăbiciunea monedei europene face mai dificilă atingerea ţintei de inflaţie de 2%.

Este de aşteptat ca BCE să înceapă să crească dobânzile în această lună, prima sa creştere efectuată din 2011.

Cu toate acestea, creşterea preţurilor energiei amplifică riscurile de recesiune, aşa că pieţele monetare au redus aşteptările privind o majorare agresivă a dobânzilor.

 

news.ro