Petroșănean, cercetător în Statele Unite ale Americii
Americanii recunosc profesioniștii români și îi folosesc pentru a dezvolta noi tehnologii. Școala românească este recunoscută peste tot în lume. Specialiști bine pregătiți care au absolvit cursurile universităților din țară sunt integrați pe piața muncii la nivel global. În aceeași situație este și Karoly Kocsis, fost absolvent al Universității din Petroșani, actualmente conferențiar universitar la Universitatea din Nevada, Reno, din Statele Unite ale Americii. Karoly Kocsis este specializat în domeniul minier. Bazele i-au fost puse la Universitatea din Petroșani, iar acum, este un cercetător de renume mondial la Universitatea din Nevada. Dezvoltă programe și tehnologii miniere care sunt implementate pe plan global. A părăsit România, în anul 1995, iar acum l-am regăsit la Universitatea din Petroșani unde se pun bazele unui nou proiect de colaborare.
“Nu a fost ușor și e o mândrie că sunt absolvent al Universității din Petroșani. La conferințele la care particip sunt introdus ca absolvent al Universității din Petroșani și vreau să subliniez faptul că universitatea este recunoscută pe plan internațional. Când spun “University of Petroșani” toată lumea știe unde este. Am absolvit în 1987, am lucrat la Institutul de Proiectări Miniere din Petroșani, apoi m-am transferat la Cluj la Proiectările Miniere și în 1995 am emigrat cu familia în Canada, unde am lucrat în consultanță, iar apoi am lucrat la un institut de cercetare al guvernului federal timp de 11 ani și atenția mi s-a canalizat pe aeraj minier, securitate și siguranță minieră. După 14 ani am fost angajat ca profesor asociat, în România fiind echivalentul conferențiarului universitar. Mai am o treaptă să ajung la faza de profesor, iar anul trecut m-am definitivat pe post pentru restul vieții mele. Predau aeraj minier, metode de exploatare subterană și de suprafață”, a povestit Karoly Kocsis.
Masteranzii și doctoranzii Universității din Petroșani vor avea ocazia de a pleca în Statele Unite ale Americii, la Universitatea din Nevada. Karoly Kocsis s-a aflat la Petroșani pentru a pune bazele unei noi colaborări între cele două instituții de învățământ superior.
“Cu Universitatea din Petroșani am semnat un acord de cercetare, acum doi ani, încercăm să facem un schimb de experiență cu profesori, masteranzi și doctoranzi. Încercăm să ajutăm pe cât posibil. Noi suportăm financiar cheltuielile cu studenții români pe care îi aducem în Nevada, suportul vine de la proiecte de cercetare. Noi avem doar 100 de studenți în cei cinci ani de studiu, dar este considerat un department destul de mare în SUA. Sunt 14 departamente miniere în SUA, iar pe an absolvă 10-15 studenți/an. Absolvenții noștri sunt angajați imediat cum termină universitatea. Mineritul este important. În Nevada, depozitele sunt preoponderent de aur, sunt 10-12 mine de suprafață șI 10 mine de subteran”, a mai precizat fostul absolvent al Universității din Petroșani.
Proiectele de cercetare, plus pentru universitatea americană
În decurs de șase ani, Karoly Kocsis a adus proiecte în valoare de două miliarde de dolari Universității din Nevada. Toate proiectele vizează domeniul minier. Sistemul minier din Statele Unite ale Americii diferă față de cel din Valea Jiului.
“Am multe proiecte de cercetare. În 6 ani am adus proiecte în valoare de două miliarde de dolari universității din Nevada, prin care încercăm să dezvoltăm un program pentru masteranzi și doctoranzi. Am trei proiecte importante, la ora actuală. Anul viitor voi termina un proiect în ceea ce privește abatajele. În SUA, abatajele sunt mecanizate și automatizate, dar din cauza emisiilor diesel sunt probleme. Încercăm să reducem cât mai mult căldura generată de aceste mașini și să schimbăm aerajul. Multe mine necesită răcire. Eu lucrez pe proiecte de răcire. În Africa de Sud, Canada, Australia mineritul este foarte evoluat. Al doilea proiect este un aparat care are abilitatea de a măsura praful de cărbune instantaneu. Acum se măsoară altfel praful de cărbune, fiind necesare 2-3 săptămâni până sunt gata rezultatele. Acest proiect este bazat pe tehnologia optică și are abilitatea de a măsura instantaneu. Nu numai că măsoară praful de cărbune instantaneu, dar măsoară și praful de silica. Dacă proiectul va fi un success, aparatul îl vom produce pentru uzul global. Al treilea proiect este în domeniul sănătății și securității în care folosim realitatea virtuală. Este o tehnologie nouă. Toate programele de securitate sunt computerizate”, a mai spus sursa citată.
Mixed fillings
A plecat din România în urmă cu 23 de ani, dar și acum sentimentele sunt amestecate. Temelia profesională i-a fost formată la Universitatea din Petroșani, iar mai apoi Karoly Kocsis s-a prefecționat în Canada, acolo unde a ajuns pentru prima dată.
“În egleză se spune “mixed fillings”. În momentul în care am plecat, în anul 1995, situația economică și politică a fost destul de confuză, în România. Nu a fost ușor să ne realizăm pe plan profesional, dar dacă ai o fundație solidă atunci totul este posibil. Eu am terminat un masterat în Ontario, iar doctoratul l-am terminat în Vancouver la British Columbia. Nu mi-a fost foarte greu, mineritul m-a interesat”, a mai spus Karoly Kocsis.
Închiderea mineritului fenomen global
Închiderea mineritului de cărbune nu este doar o problemă europeană, ci este un fenomen global. Karoly Kocsis ne spune că în SUA și Canada, mineritul este computerizat, iar pentru a deschide o mină de cărbune investiția este una costisitoare: două miliarde de dolari, iar pentru aceasta trebuie să ai un studiu de fezabilitate solid care să convingă instituțiile de finanțare că mina o să fie profiabilă. În schimb, cu închiderea minelor de cărbune se confruntă și Statele Unite ale Americii. Zeci de localități au rămas pustii după lichidarea mineritului pentru trecerea la energia verde.
“Sunt la curent cu situația din Valea Jiului, dar din păcate situația nu este locală. Situația este globală. În SUA avem probleme cu minele de cărbune pentru că administrația Obama a acționat în detrimentul mineritului de cărbune. Au fost subvenții serioase pentru energia verde, iar Obama a justificat că este un “pas verde”, iar uzinele au fost trecute pe gaz natural, iar atunci toate minele de cărbune au început să sufere. Actualul președinte Trump încearcă să schimbe problema, să remedieze, dar se pare că este prea târziu. Noi putem să construim uzine energetice pe bază de cărbune, dar o greșeală strategică influențează foarte mult situația. Sunt localități mici care sunt părăsite. Nu mai trăiesc oamenii în casele din Virginia, West Virginia, Pennsylvania, au rămas părăsite, abandonate. Când faci un pas strategic trebuie să te gândești la necesitățile și efectele pe care le generează. Noul guvern încearcă să schimbe, să rejuveneze industria minieră, dar e prea târziu”, a mai spus sursa citată.
Prof. univ. dr. ing. Karoly Kocsis este considerat unul dintre cei mai mari specialiști în domeniul aerajului și ventilației miniere.
Monika BACIU
