Peste 4000 de reacţii adverse raportate de la debutul campaniei de vaccinare
Preşedintele CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, a precizat, marţi, că au fost înregistrate 4.184 reacţii adverse de la debutul campaniei de vaccinare, cu o rată de 3 la mia de doze administrate. Gheorghiţă a explicat şi de ce apar mai multe reacţii nedorite la vaccinarea cu AstraZeneca.
„De la debutul campaniei de vaccinare şi până în data de 21 februarie, au fost raportate un total de 4.184 de cazuri de reacţii adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de circa trei cazuri la o mie de doze administrate, fiind considerate reacţii rare dacă ne uităm la modalitatea în care ele sunt prezentate în rezumatul caracteristicilor produsului, cu o frecvenţă de la unul pe o mie până la unul pe zece mii”, a declarat, marţi, Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă.
În săptămâna 15 – 21 februarie, au fost raportate un număr de 1.288 de reacţii adverse post vaccinale indezirabile, dintre care 87% au fost raportate pe platforma ANMDMR, restul fiind raportate direct la Institutul Naţional de Sănătate Publică.
„Vârsta mediană a persoanelor care au raportat reacţii adverse post vaccinale a fost de 41 de ani cu extreme între 16 şi 85 de ani, dintre acestea 66% au fost persoane de sex feminin. În funcţie de severitatea manifestărilor, după cum ştim, 1.263 de reacţii au fost clasificate ca nesevere”, a mai precizat Gheorghiţă.
Întrebat de ce apar mai multe reacţii adverse după vaccinarea cu AstraZeneca comparativ cu Moderna şi Pfizer, Valeriu Gheorghiţă a răspuns: ”Explicaţia este legată de reactogenitatea acestui tip de vaccin. Este un alt tip de vaccin, foloseşte un vector viral, dar pot să vă spun că nu sunt neapărat reacţii adversă mai grave sunt poate mai frecvente decât vaccinurile care folosesc o altă tehnologie, însă particularitatea este legată că la cea de-a doua doză rata de reacţii adverse este mult scăzută comparativ de pildă cu vaccinurile care folosesc platforma de ARN mesager unde am observat că la doza a doua frecvenţa reacţiilor adverse este mai mare decât după prima doză. Ţine de reactogenitatea vaccinului şi ţine de modalitatea de răspuns a organismului nostru faţă de acest tip de antigen care în cazul vaccinului bazat pe vector viral organismul reacţionează atât faţă de vector, faţă de acel adenovirus, cât şi faţă de antigenul care rezultă ulterior din vaccin, adică proteina Spike. Acesta este motivul pentru care sunt mai frecvente, dar ce este important de reţinut este beneficiul pe care îl obţinem după vaccinare”.
news.ro
