Perseidele s-au întors pentru a uimi oamenii cu explozii de lumină şi culoare

Perseidele, această ploaie anuală de meteori, activă din luna iulie până la 26 august, îşi atinge apogeul în noaptea de 11 spre 12 august, înainte de răsărit.

Denumite după constelaţia din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Este unul dintre cele mai strălucitoare şi mai uşor de observat astfel de fenomene de peste an, producând „meteori de un albastru strălucitor – şi foarte mulţi”, spune astronomul Don Pollacco de la Universitatea Warwick, citat de Associated Press.

Ce este o ploaie de meteori?

Mai multe ploi de meteori au loc anual şi nu este nevoie de echipament special pentru a le vedea.

Majoritatea ploilor de meteori provin din resturile cometelor. Sursa Perseidelor este cometa 109P/Swift-Tuttle. Aceasta, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu, scrie astro-urseanu.ro.

Când rocile din spaţiu intră în atmosfera Pământului, rezistenţa aerului le face foarte fierbinţi. Acest lucru face ca aerul să strălucească în jurul lor şi lasă pentru scurt timp o coadă de foc în urma lor – capătul unei aşa-numite „stele căzătoare”. Punctele de aer incandescente din jurul rocilor spaţiale care se deplasează rapid, de la dimensiunea unei particule de praf până la cea a unui bolovan, pot fi vizibile uneori pe cerul nopţii.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul, când intră în atmosfera Pământului. Pentru o fracţiune de secundă, vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte meteoroid, iar pietroiul care uneori cade pe Pământ se numeşte meteorit, precizează astro-urseanu.

Perseidele rezultă din „particule mai mari decât multe alte ploi de meteori”, explică Bill Cooke de la NASA, ceea ce le dă aspectul de „mingi de foc strălucitoare” – mai uşor de observat decât multe altele.

Cum puteţi să vedeţi o ploaie de meteori?

Ploile de meteori sunt, de obicei, mai vizibile între miezul nopţii şi orele dinaintea zorilor.

Sunt mai uşor de observat sub cerul întunecat, departe de luminile oraşului. Ploile de meteori sunt, desigur, mai strălucitoare în nopţile fără nori, când luna scade cel mai puţin.

Emisfera nordică va avea cea mai bună privelişte a Perseidelor. Vârful din acest an coincide cu o Lună plină în proporţie de circa 40%.

Orice roi de meteori are o anumită perioadă în care este activ şi un moment de maxim, în care activitatea meteorilor este cea mai mare. Pentru Perseide, perioada de activitate este între 17 iulie şi 26 august. În această perioadă se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparţin unui curent (sporadici), şi meteori care par că vin din constelaţia Perseus.

Când se văd cel mai bine Perseidele în România?

Maximul curentului va veni în ziua de 12 august, între orele 16:00 şi 19.00 TLR (timpul legal român). Pentru că maximul vine în timpul zilei şi meteorii nu se pot vedea ziua, va trebui să vă uitaţi pe cer în noaptea de dinaintea maximului,  adică în noapte de 11 spre 12 august, şi în cea de după, 12/13 august. Se vor putea observa panta ascendentă şi panta descendentă a maximului, în intervalul 11-14 august, potrivit astro-urseanu.

Cei ce vor observa fenomenul din zonele cu cer curat vor putea vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observă din oraşe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.

Pentru a vedea cât mai mulţi meteori, este nevoie să priviţi cerul măcar o oră, întinşi pe spate. Cu cât observaţi mai mult timp, cu atât vedeţi mai mulţi meteori.

În timpul maximului perseidelor se poate vedea cam un meteor pe minut.

Nu se poate vorbi însă despre o „ploaie de stele”. În timpul unei ploi de stele se pot observa câteva mii de meteori pe oră, dar acestea sunt foarte rare.
Următoarea mare ploaie de meteori va fi cea a Orionidelor, cu apogeul spre mijlocul lunii octombrie. Între 21 şi 22 octombrie, Orionidele produc până la 30 de meteori pe oră. Toate fragmentele ce ard în atmosferă provin de la cometa Halley.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *