41 de ani de la greva care a zguduit comunismul

41 de ani s-au scurs de la cea mai mare grevă din perioada comunistă. Minerii de la Lupeni s-au revoltat în anul 1977. Nemulțumirile erau legate de condițiile extrem de grele de lucru.

Revoltă din cauza regimului

Anul 1977 a coincis cu probleme pentru economia țării. Criza energetică de la nivel mondial, dar și cutremurul din 4 martie din același au  avut efecte și asupra mineritului din Valea Jiului. Pe 30 iunie 1977 a fost adoptată Legea nr. 3 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, care interzicea plata simultană a salariului și pensiei de invaliditate (erau mulți mineri care au ieșit la pensie cu grad de invaliditate III, și mai lucrau în mină), și prevedea schimbarea limitei de vârstă de pensionare a minerilor de la 50 la 52 de ani. Tot în aceeași perioadă programul de lucru a fost mărit de la 6 la 8 ore, totul pentru ca producția să fie realizată conform planului.

Noile modificări i-au nemulțumit pe mineri. În plus, aceștia reclamau și proasta aprovizionare cu bunurile de consum, dar și munca peste program. Potrivit Wikipedia, în data de 14 iulie 1977, minerul Gheorghe Dumitrache („Ispitu”) a trimis un memoriu („Spinoasa mărturisire”) la CC al PCR, Ministerului Minelor și Televiziunii Române, dar nu i s-a răspuns imediat. A fost arestat după încetarea grevei din august și condamnat la doi ani de închisoare pentru instigare și ultraj la bunele moravuri. Acestea sunt circumstanţele care au stat la declanşarea grevei propriu –zise, care a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 și a fost încheiată pe 3 august 1977.

Unii dintre mineri au propus ca o delegație să plece la București, însă varianta nu s-a putut concretiza. Trenurile au fost oprite. Minerii s-au repliat și au luat legătura cu colegii lor de la celelalte mine de huilă care funcţionau atunci în Valea Jiului, dar și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative.

Acela a fost momentul când oficialii de la București au venit în Valea Jiului. La discuții au fost secretarul CC al PCR Ilie Verdeț, Gheorghe Pană, președintele Consiliului Central al UGSR și ministru al muncii, și Constantin Băbălău, ministrul minelor, petrolului și geologiei, cărora li se alătură șefi locali ai conducerii de partid și de stat. Minerii nu au încercat să negocieze cu ei, și au cerut să discute direct cu secretarul general, iar Verdeţ şi Pană au fost sechestrați în ghereta portarului de la intrarea nr. 2 a Minei Lupeni, cerând să vină Nicolae Ceauşescu.

Potrivit arhivelor, Verdeț l-a sunat pe Nicolae Ceaușescu, care se afla în concediu pe litoralul Mării Negre, iar acesta îşi întrerupe concediul, și se deplasează mai întâi la Craiova, apoi la Târgu-Jiu și Deva, și preia comanda trupelor de Securitate și a funcționarilor de partid, care vor fi angajate în stingerea focarului protestatar.

Când Ceaușescu ajunge în curtea Minei Lupeni, numărul participanților la manifestație efectiv s-a dublat, iar discuţiile s-au purtat într-o atmosferă extrem de tensionată.

Revendicări

Constantin Dobre a fost cel care i-a citit lui Ceaușescu revendicările minerilor, constând din 26 de puncte referitoare la programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții.

Nicolae Ceaușescu le-a promis minerilor că toate revendicările lor vor fi îndeplinite. Astfel, s-a hotărât ca până la 31 decembrie 1977 pensionarii de invaliditate care lucrează să-și păstreze atât pensia cât și salariul.

Ceaușescu a ordonat să fie satisfăcute unele din promisiunile sale, respectiv reducerea zilei de lucru de la 8 la 6 ore, aprovizionarea magazinelor din zonă a fost îmbunătățită, dar revendicările referitoare la limita de vârstă de pensionare și programul de lucru au rămas nemodificate. Mai grav, însă, după sărbătorirea Zilei Minerilor încep şi acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă.

Recunoaștere

Abia după 40 de ani de la evenimentele din anul 1977 au fost aduse reparații morale minerilor. La începutul anului trecut, Decretul semnat de Preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru promulgarea legii care include revolta minerilor de la Lupeni din 1977 în rândul mişcărilor anticomuniste, a fost publicat în Monitorul Oficial. Un proiect de lege catalogat drept o reparaţie morală faţă de muncitorii care s-au răsculat împotriva sistemului şi a condiţiilor de muncă. La începutul lunii octombrie a anului trecut, după Senat și Camera Deputaților a adoptat proiectul privind modificările aduse la Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru Revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 1987, în sensul completării ei cu prevederile referitoare la revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977.

Monika BACIU