Parlamentul European doreşte ca UE să stabilească norme pentru a reglementa platformele online

Parlamentul European solicită norme adaptate exigenţelor viitoare privind serviciile digitale, inclusiv platformele şi pieţele online, şi un mecanism obligatoriu pentru a combate conţinutul ilegal online.

Furnizorii de servicii digitale cu sediul în afara Uniunii trebuie să adere la viitoarele norme ale UE, iar consumatorii trebuie să fie mai bine protejaţi împotriva produselor ilegale, contrafăcute şi nesigure, se arată într-un comunicat remis News.ro.

Eurodeputaţii au votat două „rapoarte de iniţiativă legislativă” separate, în care îi este solicitat Comisiei Europene să abordeze şi să combată deficienţele actuale din mediul online prin pachetul său de măsuri legate de Actul legislativ privind serviciile digitale, care urmează să fie prezentat în decembrie.

Normele europene actuale pentru serviciile digitale au rămas relativ neschimbate de la adoptarea directivei privind comerţul electronic, acum douăzeci de ani. Prin viitorul pachet, Uniunea Europeană urmăreşte să modeleze economia digitală nu numai la nivelul UE, ci şi la nivel global, aşa cum s-a întâmplat în cazul protecţiei datelor.

Norme mai stricte pentru a combate conţinutul ilegal

Eurodeputaţii consideră că toţi furnizorii de servicii digitale din afara Uniunii trebuie să respecte normele din Actul legislativ privind serviciile digitale dacă serviciile lor sunt destinate şi consumatorilor sau utilizatorilor din Uniune.

Trebuie stabilit un mecanism obligatoriu de notificare şi de acţiune, astfel încât utilizatorii să poată informa intermediarii online în legătură cu activităţi sau conţinuturi online care ar putea fi ilegale. Astfel, intermediarii ar putea să reacţioneze rapid şi să fie mai transparenţi în ceea ce priveşte măsurile pe care le iau în legătură cu conţinutul potenţial ilegal. Utilizatorii ar trebuie să poată folosi o cale de atac printr-un organism naţional de soluţionare a litigiilor.

Parlamentul solicită să se facă o diferenţă clară între conţinutul ilegal şi conţinutul dăunător. Astfel, regimul de răspundere juridică ar trebui să se aplice „conţinutului ilegal” numai conform prevederilor din legislaţia europeană sau naţională.

Platformele nu ar trebui să folosească filtre de încărcare sau orice altă formă de control ex-ante pentru conţinutul dăunător sau ilegal. Decizia finală privind caracterul legal sau ilegal al conţinutului ar trebui să fie luată de un organism judiciar independent şi nu la nivel privat, susţin eurodeputaţii.

Conţinutul dăunător, discursul de incitare la ură şi dezinformarea ar trebui combătute prin obligaţii mai stricte în materie de transparenţă. De asemenea, cetăţenii trebuie sprijiniţi să dobândească şi cunoştinţe în domeniul mass-media şi în cel digital în ceea ce priveşte diseminarea acestui tip de conţinut.

Un internet mai sigur pentru consumatori

Principiul conform căruia „ceea ce este ilegal offline este ilegal şi online”, precum şi protecţia consumatorilor şi a utilizatorilor ar trebui să devină „principiile directoare” ale viitorului act legislativ privind serviciile digitale, spune Parlamentul.

Platformele şi serviciile de intermediere online vor trebui să identifice şi să îndepărteze mai repede şi mai bine afirmaţiile false şi comercianţii necinstiţi, de exemplu pe cei care vând online echipamente medicale false sau produse periculoase, aşa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19.

Eurodeputaţii solicită, de asemenea, să se introducă un nou principiu „cunoaşte-ţi clientul”. Potrivit acestuia, platformele trebuie să verifice şi să oprească activitatea companiilor frauduloase care îşi folosesc serviciile pentru a-şi vinde produsele şi conţinutul ilegal sau nesigur.

Trebuie, de asemenea, propuse norme specifice pentru a împiedica, şi nu doar a corecta, disfuncţionalităţile pieţei cauzate de marile platforme. Astfel, se vor deschide pieţele şi pentru noii-veniţi, inclusiv pentru IMM-uri şi companiile nou-înfiinţate.

Utilizatorii să depindă mai puţin de algoritmi

Eurodeputaţii doresc ca utilizatorii să aibă mai mult control asupra a ceea ce văd online, inclusiv să aibă posibilitatea de a renunţa complet la organizarea conţinutului, şi să depindă mai puţin de algoritmi. Publicitatea personalizată trebuie să fie reglementată mai mult în favoarea formelor de publicitate mai puţin intruzive şi contextualizate, care necesită mai puţine date şi nu depind de o interacţiune anterioară a utilizatorilor cu un anumit conţinut. Eurodeputaţii solicită, de asemenea, Comisiei să evalueze opţiuni pentru reglementarea publicităţii personalizate, inclusiv o eliminare treptată care să ducă la o interdicţie.

Viitorul Act legislativ privind serviciile digitale ar trebui să asigure şi dreptul de a folosi servicii digitale în mod anonim ori de câte ori este posibil. În fine, pentru a asigura respectarea noilor norme, Comisia ar trebui să analizeze cum s-ar putea înfiinţa un organism european care să supravegheze şi să aplice amenzi.

Drepturile fundamentale online

Cea de a treia rezoluţie nelegislativă depusă de Comisia pentru libertăţi civile, adoptată cu 566 voturi pentru, 45 voturi împotrivă şi 80 abţineri, se concentrează pe aspectele legate de drepturile fundamentale. În această rezoluţie se solicită ca eliminarea conţinutului să fie „diligentă, proporţională şi nediscriminatorie” pentru a garanta libertatea de exprimare şi de informare, precum şi viaţa privată şi protecţia datelor. Eurodeputaţii subliniază că generarea de conţinut personalizat bazată pe vulnerabilităţile personale este problematică, la fel şi răspândirea discursurilor de incitare la ură şi dezinformarea. Ei cer transparenţă cu privire la politicile de monetizare ale platformelor online.

 

news.ro