Parcul Național Retezat riscă să fie declasificat din patrimoniul UNESCO
Parcul Național Retezat riscă să fie declasificat din patrimoniul UNESCO. Cei de la UNESCO au atras atenția statului român că Parcul Național Retezat și cel de la Rodna nu mai îndeplinesc anumite condiții. În plus cele două riscă să își piardă și statutul de rezervație a biosferei.
”Se reclamă în special prezența obligatorie pe teritoriul rezervațiilor biosferei a așezărilor umane, solicitare UNESCO ce putea fi rezolvată prin extinderea celor două parcuri naționale. Cert este că, până pe 30 septembrie 2019, România, prin Ministerul Mediului, trebuie să se poziționeze clar: ori trimite Comitetului Omul și Biosfera (MAB) UNESCO datele solicitate și promite că îndeplinește solicitările de conformare, ori își pierde, din 2020, statutul de rezervație a biosferei, ceea ce ar reprezenta o serioasă pierdere”, arată Comisia Parlamentară Permanentă UNESCO.
Parcul Naţional Retezat a fost creat în 1935, prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 593, fiind primul parc naţional din România, destinat conservării sălbăticiei Munţilor Retezat, a florei şi faunei de aici.
Rezervaţia naturală este cea mai importantă din ţara noastră şi a fost declarată monument al naturii fiind recunoscută pe plan internaţional ca Rezervaţie a Biosferei de către Comitetul MaB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă, de la Paris din 1979.
Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de 54400 ha şi o altitudine cuprinsă între 800 şi 2509 m şi, totodată, mai are 40 de vârfuri muntoase ce trec de 2200 m în medie depăşind 2350 m. Este situat în partea de sud-vest a judeţului Hunedoara şi păstrează urmele glaciaţiei de odinioară cu zeci de gheţari, dintre care unii aveau peste 10 km.
Forul internațional a atenționat în numeroase rânduri România că nu mai îndeplinește, în cele două cazuri, cerințele care se impun unei rezervații a biosferei.
Colaborator
