PARADOX. Românii au salarii mai mari, dar câștigă mai puțin decât vecinii lor Est europeni. De ce?

De multe ori m-am gândit că trebuie să existe un ”dat divin”, un gradient geografic VEST-EST supranatural prin care se distribuie progresiv sărăcia, deficitul de civilizație și suferința în lume. Cum să explicăm altfel eterna înapoiere a țărilor din Est contrapusă avântului tradițional al țărilor occidentale. Pe măsură ce radiografiem statistic distanța de la țărmul Atlanticului și al Mării Nordului la cel al Mării Negre înregistrăm de veacuri curbe descendente de nivel de trai, praguri salariale și civilizație. Și asta în condițiile în care țări cu patrimoniu natural net superior din EST (păduri, petrol, gaze naturale, sare, metale rare), cum suntem noi, ar fi avut suportul material să dea replici economice clare țărilor din Occident mai puțin dotate cu bogății ale solului și subsolului.

Pentru că oricât ne-am preface că nu e așa,  unul din criteriile cele mai populare în competiția surdă dintre diferitele națiuni este răspunsul la întrebarea ”Cât câștigi?”. Simplii cetățeni (mulți din ei!) te respectă în lume direct proporțional cu standardul tău de țară și mărimea salariului.

Românii, tari în brut

Nu întâmplător măririle de salarii practicate de autoritățile române în ultimii ani au purtat în ele și o simbolistică propagandistică legată de mândria națională. Și, într-adevăr efectul este că pentru prima dată statistica ne surâde și nouă românilor: salariul minim brut din România depășește media regiunii Europei Centrale și de Est! Concret, salariul mediu minim brut în Uniunea Europa este de 422 de euro. În echivalent,  salariul minimal brut în România este cu 24 de euro mai mare, adică de 446 de euro. Mai mult chiar, la nivelul salariului minim brut, românii câștigă deja mai bine decât cinci dintre statele din Regiune: Ungaria (426 euro), Bulgaria (261 euro), Letonia (430 euro), Lituania (400 euro) și Serbia (282 euro). Prin urmare, România nu arată rău deloc la principalul indicator la care se face referire când vorbim de salarii. În ultimii doi ani, salariul minim brut în România a crescut cu circa 41 la sută, iar faptul că i-am depășit pe vecinii maghiari ar trebui să ne dea un motiv de mândrie, după ce ani de zile salariul oficial din România a fost mai mic.

Există însă un studiu care ne taie pe loc pofta de a ne umfla în pene cu salariile noastre!

Comparativ, românii câștigă tot mai puțin pe măsură ce le cresc salariile brute

Din păcate, nu ni se arată nici acuma. Chiar dacă au salarii minime brute mai mari, românii rămân tot la coadă în materie de câștiguri salariale ”pe bune”. Un studiu Deloitte explică ce anume sabotează mărirea salariilor în România. Potrivit Deloitte, statul român este, simultan, și cel mai darnic, dar și cel mai lacom, dintre statele regiunii. Iar lăcomia lui se traduce în cea mai înaltă rată de impozitare a salariului minim, 41,5 la sută. Spre comparație, studiul relevă că Estonia impozitează salariul minim brut cu 4 la sută, Lituania – 10 la sută, Cehia – 14 la sută. Din această perspectivă, a banilor efectiv primiți în mână la salariat (NET), românii sunt retrogradați din nou în coada clasamentului. Adică, salariul minim net de 261 de euro din România este mai mic cu 73 de euro decât media europeană. El este însă mai mic decât toate salariile minime nete din regiunea Europei Centrale și de Est,  cu excepția Bulgariei (202 euro) și a Serbiei, care nu este în UE (211 euro).

Studiul a făcut o comparație a ratei efective de taxare și pentru un salariu etalon considerat la 1000 de euro brut. Rezultatul este și mai șocant. Adică, potrivit Deloitte, un salariu brut de 1000 de euro plătit în România devine cel mai mic după impozitare în zona noastră de Europă. Cu alte cuvinte, un român plătit cu 1000 de euro brut, după reținerea taxelor și impozitelor,  rămâne cu 585 EURO în mână, ceea ce e mai puțin chiar decât primește un bulgar (714 EURO net) la același salariu brut și chiar decât un sârb (712 EURO), care nu este cetățean al Uniunii Europene.

Rata efectivă de taxare de 41,5 la sută din România face prin urmare ravagii printre salariile românilor. Ea este cu 15 la sută mai mare decât media europeană (27 la sută) și de peste trei ori mai mare decât în Estonia (13 la sută).

Reacții și replici

Studiul Deloitte a atras imediat critici din partea autorităților române. Comisia Națională de Strategie şi Prognoză (CNSP) consideră că este indusă percepția falsă că fiscalitatea aferentă salariilor din România ar fi mult mai ridicată decât este în realitate. Oficialii români sunt de părere că Deloitte greșește atunci când stabilește salariul minim net în România  pentru că nu ia în calcul deducerile aferente acestuia. Potrivit reprezentanților CNSP, valoarea netă a salariului minim net este de 271 de euro și nu de  261 de euro cât apare în studiu.  De asemenea, spune instituția, studiul nu pare să țină cont de faptul că România, spre deosebire de alte state din regiune, a decis transferul contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a salariatului, inducând astfel percepția falsă a unui nivel de taxare mult mai ridicat decât este în realitate. Oficialii români mai critică și că referitor la „rata efectivă de taxare”, studiul Deloitte nu include decât contribuțiile sociale ale salariatului și impozitul pe venit, fără a lua în considerare și taxele aferente angajatorului, care în România sunt semnificativ mai mici comparativ cu țările analizate.

În replică, Deloitte România a declarat că analiza privind cuantumul și taxarea celor două salarii brute la care s-a raportat (minimul brut pe țară și 1000 de euro brut) a eliminat dinadins deducerile aplicabile salariului minim brut pentru a asigura un cadru de comparare corect pentru cele două salarii (salariul de 1000 de euro brut nu are deductibilități). În plus, tot pentru o comparație clară decizia a luat în considerare diversitatea sistemelor de deduceri din fiecare stat, care pot varia în funcție de multe variabile, cum ar fi numărul de dependenți, rezidență fiscală sau obținerea de alte venituri în afară de cele salariale. Referitor la rata efectivă de taxare utilizată în metodologia regională, în linie cu definiția și metodologia Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), aceasta reprezintă un indicator de interes fiscal calculat la nivelul contribuabilului persoană fizică, și nu al angajatorului, pentru care se calculează alți indicatori precum povara fiscală totală. Adică, studiul Deloitte vizează salariatul și salariul lui, nu obligațiile fiscale ale angajatorului.

Analiza Deloitte România, a fost realizată pe baza calculelor furnizate de firmele membre din rețeaua Deloitte, include România, Bulgaria, Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania și Letonia. În cazul României, a fost luată în calcul valoarea salariului minim brut in valoare de 2.080 de lei, care ar urma să intre în vigoare în decembrie 2018, conform anunțului guvernului.

„Deloitte” este un brand internațional sub care zeci de mii de specialiști din firme independente din întreaga lume colaborează pentru a oferi servicii clienților în următoarele domenii – audit, consultanță, consultanță financiară, managementul riscului și taxe.

Adrian SĂLĂGEAN