Paradisul păsărilor, la recensământ: mii de păsări iernează pe lacurile de acumulare

„Aproximativ 3 mii de păsări de apă iernează în acest an pe cele patru lacuri de acumulare din Geoparcul UNESCO Țara Hațegului” – vestea vine în urma „Recensământului Internațional al Păsărilor de Apă” operaţiune efectuată în teren zilele trecute de specialişti din Grupul Milvus.

Datele obţinute în  urma studiului pot fi verificate de oricine trece prin zona lacurilor, ce par să devină un paradis local al înaripatelor: „Cea mai numeroasă specie este rața mare, dar sunt și alte specii de raţe și păsări acvatice, inclusive lebede, care sunt cele mai populare și spectaculoase.

 

Sunt specii care găsesc hrană, adăpost și liniște pe aceste lacuri unde, din fericire, nu am observant prezența vânătorilor”, spune dr. Zoltán D. Szabó, biologul care s-a ocupat de recensământ în această zonă.

În urma observaţiei în teren, specialiştii au anunţat identificarea a 18 specii: „lebăda de vară, rața de pădure, rața pestriță, rața fluierătoare, rața mare, rața sulițar, rața mică, rața cu cap castaniu, rața moțată, rața sunătoare, ferăstrașul mare, lișița, corcodelul mic, corcodelul mare, pescărușul sur, cormoranul mare, stârcul cenușiu și egreta mare.

(…) Cele mai numeroase exemplare sunt cele de lișiță și rață mare, fiecare cu peste o mie de exemplare. Sunt și trei specii din care există câte un singur exemplar – rața de pădure, pescărușul și stârcul cenușiu.

Din cele nouă exemplare de lebădă, șapte fac parte din aceeași familie formată din doi adulți și cinci pui care sunt la fel de mari ca părinții lor”, se precizează în comunicatul celor de la Geoparcul UNESCO Țara Hațegului.

Dacă în urmă cu doar câţiva ani, prezenţa lebedelor stârnea uimire, acum localnicii s-au obisnuit cu imaginea sutelor de exemplare care iernează în zonă, în apropierea munţilor.

„Lacurile de acumulare din Țara Hațegului, formate după cele patru baraje, sunt un loc extraordinar de bun pentru a adăposti rațe și alte specii de păsări acvatice, care petrec iarna la noi, în număr destul de mare, specii care pot atinge și zece mii de exemplare”, explică dr. Zoltán D. Szabó.

Echipa Grupului Milvus – organizație neguvernamentală dedicată protecţiei păsărilor – se ocupă pentru al șaselea an consecutiv, de numărarea păsărilor de apă din Geoparc.

Recensământul Internațional al Păsărilor de Apă se derulează în fiecare an în perioada 10 – 20 ianuarie și este coordonat de către Wetlands International, o organizație de conservare și restaurare a zonelor umede activă în întreaga lume.

Biologii cred că păsările de apă migratoare care sosesc toamna din partea nordică a Europei au descoperit lacurile ca locuri bune pentru iernat: „Prezenţa lor aici este cumva o compensaţie pentru faptul că, atunci când au fost amenajate lacurile, a fost distrusă o suprafaţă mare a habitatelor naturale din Ţara Haţegului”, spune dr. Szabó de la Milvus.

 

Pe lângă localnici, trecători şi specialişti din Grupul Milvus, păsările de apă au atras atenţia şi altui mare iubitor al naturii din zonă. Haţeganul Alexandru Bulacu este preşedinte al Societăţii Române de Sălbăticie (SRS) şi poate fi deseori văzut în aceste zile pe malurile lacurilor unde mii de exemplare îşi văd liniştite de viaţa lor.

„În această perioadă, cel puțin pe lacurile de acumulare, există doar lebăda de vară dintre cele șapte specii cunoscute. Interesant este că de mulți ani lebedele rămân și peste iarnă, iernează aici.

În urmă cu 30 de ani, vorbeam despre prezența lor în Delta Dunării, pe lacul Sinoe, erau câteva observații ale lebedei de vară în Câmpia de Vest, dar acum o admirăm și pe lacurile formate pe râurile de munte, destul de reci.

Odată cu schimbările climatice, care sunt tot mai evidente, ele rămân și iernează, se reproduc aici.

Am reușit să vedem adulții de lebădă și, din cei opt pui câți au eclozat astă primăvară, pe cei cinci care au supraviețuit”, spune Alexandru Bulacu.

Pe lângă speciile care iernează în zonă, pe timpul verii, fondatorul SRS a observat că aici ajung și rața moțată și cea cu cap castaniu.

Păsările sunt obişnuite cu zona, cu activităţile zilnice din jur şi de multe ori ajung până la mal spre bucuria trecătorilor care le filmează şi le fotografiază.

Unii le şi aruncă mâncare, cel mai des bucăţi de pâine sau covrigi, obicei care le poate fi fatal vieţuitoarelor de aici, explică Alexandru Bulacu: „Ele sunt iubitoare de apă și de hrana pe care o oferă aceste lacuri.

Cele mai multe specii care se pot vedea sunt „vegetariene”, ca să vorbesc pe înțelesul oamenilor, nu se hrănesc cu pește, ci cu plante acvatice, mai rar semințe. Excepție fac egretele, stârcul sau cormoranului.

Lebăda mai prinde peștișori, poate chiar broaște, deși nu este dieta lor principală. Hrănirea lor cu pâine este chiar periculoasă.

Este de ținut minte informaţia asta inclusiv pentru păsările de curte pentru că drojdia și mucegaiul dezvoltat de pâine pot ucide păsările. Cele hrănite cu pâine chiar dezvoltă frecvent anumite boli.

Ele, în general, nu au nevoie de hrana noastră. În iernile cu adevărat grele le putem ajuta doar după ce ne documentăm serios!

Pâinea este o invenție a omului, să rămână pentru om. Noi credem că facem bine, dar le condamnăm la moarte și este păcat să pierdem așa o minunăție de biodiversitate.”

Pentru cei care vor să le admire şi să le surprindă în cadre, Alexandru Bulacu spune că perioada ideală este dimineața devreme și după masa, aproape de apus, când lacul din zona Subcetate este plin de păsări, iar în luciul apei se oglindesc crestele semeţe ale munţilor.

Cele patru lacuri de acumulare de pe teritoriul Geoparcului – Ostrov, Păclișa, Sântămăria Orlea și Covragiu fac parte dintr-un complex de lucrări hidrotehnice în zona Râu Mare – Retezat și pe râul Strei a căror amenajare a fost începută la jumătatea anilor ’70.

Acum, pe lângă producerea de electricitate pentru sistemul energetic național și furnizarea de apă potabilă pentru jumătate din județul Hunedoara, amenajările oferă un excelent refugiu şi popas pentru iarnă pentru mii de păsări.

 

 

 

Laura OANA