OUG 114 schimbă statutul României din exportator în importator de energie

Sâmbătă seara, la ora 18.15, România a importat un nivel maxim istoric de energie electrică. Potrivit site-ului profit.ro, 1934 de MW au intrat în țară din Ungaria. Situația este neobișnuită pentru că ani la rând România a fost exportator net de energie electrică spre Vest, via Ungaria.

Pentru a înțelege ce s-a întâmplat este nevoie să explicăm succint mecanismul care guvernează importurile/exporturile de energie dintre statele europene. Conform algoritmului Euphemia (Pan-European Hybrid Electricity Market Integration Algorithm), statutul de importator sau exportator net al unei piețe naționale de energie depinde de ceea ce se numește un ”preț spot” (PZU) relativ față de cel practicat pe piețele de energie vecine. Adică, energia de pe piața mai ieftină ”curge” spre piața mai scumpă. Zeci de ani, prețul de piață calificat pentru următoarele 24 de ore a fost mai scăzut în România față de cel din Ungaria. Acest lucru a transformat aproape non-stop România într-un exportator net și Ungaria într-un importator net de curent.

Situația s-a schimbat însă radical de la 1 ianuarie 2019.

De ce Ordonanța 114 ne face importatori de energie

În prima zi a anului a intrat în vigoare celebra deja OUG 114, privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. În domeniul energetic, aceasta a introdus o taxă de 2% pe cifra de afaceri aplicabilă întregului lanț energetic-producție, transport, furnizare. Acest lucru a indus automat o majorare a costului general de producție pe sectorul energetic românesc. Foarte probabil, efectul acestei creșteri pe cheltuieli este amortizat prin scumpirea energiei, adică a prețului de vânzare spot solicitat cu 2 până la 4 procente. Această majorare de preț, deși relativ mică, face ca prețul spot pe piața românească de energie să devină mai mare decât cel din Ungaria. Automat, prin Euphemia, energia electrică începe să curgă de pe piața mai ieftină spre piața mai scumpă, adică dinspre Ungaria spre România. 

Ordonanța 114, efecte în lanț

OUG nr. 114/2018, care a fost publicată în Monitorul Oficial la 29 decembrie 2018 şi care a intrat în vigoare de la începutul acestui an. Taxa de 2 la sută pe afacerile din energie este doar una din prevederile acestei ordonanțe. Conform aceluiași document, băncile trebuie să achite o taxă pe activele financiare dacă aplică un ROBOR mediu trimestrial mai mare de 2 la sută. Imediat după apariția OUG, leul s-a depreciat cu mai mult de 2 la sută în raport cu EURO. Există informații încă neconfirmate că autoritățile ar pregăti o OUG care să plafoneze și cursul de schimb valutar, exact după modelul ROBOR aplicat băncilor. Adică printr-o taxă pe tranzacțiile valutare. În paralel, Ministerul Finanțelor a cerut Băncii Naționale a României să intervină în apărarea leului cheltuind din rezerva valutară a țării. La somația guvernamentală, BNR a răspuns că dorește ”o cooperare loială cu Ministerul Finanțelor Publice pentru armonizarea politicilor fiscale și monetare în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri”.

Potrivit unor surse din mediul politic şi financiar, Ministerul Finanțelor a căzut până la urmă la învoială cu Banca Națională a României pentru a avea o discuție comună asupra celebrei ordonanțe dată de Guvern la finalul anului trecut. Întâlnirea ar putea avea loc cel mai devreme în data de 4 februarie.

Adrian SĂLĂGEAN