Omenie şi solidaritate. Casă nouă în locul celei mistuită de flăcări
„Este un miracol”, şopteşte o femeie privind spre curtea unde zeci de oameni lucrează de câteva zile. „E chiar un miracol că se întâmplă asta pentru ei. Au rămas fără nimic în câteva minute şi acum au venit băieţii ăştia să lucreze. Credeam că românii nu se mai ajută între ei”, spune Simona Peterlecean.
Era cu oile pe deal şi a văzut fumul gros care ieşea de peste tot de prin acoperiş. A pus mâna pe telefon şi a sunat proprietarii, apoi a alertat pompierii.
Era o duminică, în Postul Crăciunului, şi soţii Bîclea dormeau liniştiţi. I-a trezit ciobăniţa cu apelurile ei disperate. „Ne-a zis că iese fum, nu pe horn, ci de peste tot. Noi îi ziceam că suntem în casă, nu e nimic, ea zbiera să ieşim că arde casa. Apoi am văzut ce se întâmplă. Am fugit afară, cu ce era pe noi, ca să dăm drumul la câini, să nu păţească ei ceva. Am mai reuşit să luăm doar actele, am intrat de am scos butelia şi cositoarea. Apoi a căzut tavanul”, povesteşte Ştefan Bîclea.
„S-a dat alarma duminică, după ce un apel la 112 anunţa un incendiu la o casă din Simeria”, scria presa în acea zi. Cei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă informau: „Pompierii Detașamentului Deva au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit la acoperișul unei case de locuit din localitatea Simeria.
La locul evenimentului au fost mobilizate de urgență două echipaje cu autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD. La sosirea forțelor de intervenție, incendiul se manifesta generalizat la întregul acoperiș.”
În timp ce bărbatul privea înmărmurit flăcările uriaşe, soţia sa, Elena, plângea, iar vecinii se rugau îngroziţi:
„Doamne, Isuse Cristoase, ce-i aici!” Vântul ducea fum şi scântei până departe.
„Pentru că materialul folosit la construcția casei era lemn și panouri din material lemnos, ușor inflamabile, focul a afectat și o parte importantă din componentele construcției”, comunica ISU Hunedoara. Pompierii militari nu au reuşit să mai salveze casa, dar au limitat pagubele: „Bine că măcar l-au stins înainte să se întindă la vecini”, spune amărât omul. Casa era nouă, ridicată în urmă cu opt ani, construită de o firmă care i-a luat omului 500 de milioane de lei vechi. Pompierii au anunţat că aici: „Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost coșul de evacuare neizolat corespunzător.”
V-aţi întrebat vreodată ce simte cineva care a pierdut munca de-o viaţă? Acum, poţi înţelege o parte a deznădejdii, dacă îl priveşti pe omul mărunt rămas pe ruina din beton a casei, privind minute în şir în gol. Îşi trece apăsat mâna peste faţă de parcă gestul ar reuşi să şteargă toată amărăciunea ultimelor zile. Şi el şi soţia au chipurile şi palmele negre de atâta praf de cărbune îndurat după incendiu. Au scos câteva table, lemne pe jumătate arse, grinzi pârlite. Peste tot se simte mirosul greu, de arsură. O vecină îi găzduieşte temporar, iar altă vecină, voluntară în campania „Ajută satul” le-a vorbit colegilor despre necazul de la Simeria: „Când am ajuns eu, arsese mai tot. Nu au apucat să scoată mai nimic, nu aveau haine, mâncare, papuci. Atunci am decis că trebuie făcut ceva”, povesteşte Silvia Olari.
S-a făcut colectă, iar oamenii au primit obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte, alimente, iar, pe reţelele sociale şi pe grupul de WhatsApp al voluntarilor, s-au făcut apeluri pentru donaţii de materiale de construcţii, bani şi mână de lucru. Elena şi Ştefan Bîclea vor fi ajutaţi să îşi ridice o casă nouă.
Echipele de voluntari s-au mobilizat pentru prima dată în dimineaţa zilei de 26 ianuarie, pe cod de vreme rea. Nu a contat vântul, nici soarele cu dinţi: „Noi suntem obişnuiţi să lucrăm aşa – nu ştiu cum se face, dar tot pe ger ne adunăm la lucru. Trebuie dat tot jos, rămân doar pilonii fundaţiei, curăţăm, de-abia apoi ne apucăm să construim. E mult de lucru, foarte mult”, spune Gheorghe Furca, „constructorul” campaniei „Ajută satul”.
Peste tot sunt lemne arse, amestecate cu fier, cioburi, resturi de polyester şi vată minerală. Micile accidente sunt greu de evitat: căzături, zgârieturi şi chiar cuie intrate în talpă. Ghiţă se mai şi enervează când vede cum a fost făcută casa: „Placajul ăsta nu se foloseşte la pardoseli! Se foloseşte OSB sau scândură”, pufneşte omul în timp ce smulge bucăţile arse.
„Podeaua e arsă, dedesubt e plin de vată minerală încărcată cu apă. E putred totul. Dulapii care mai sunt buni, îi punem la uscat, să vedem dacă putem să îi refolosim. Scoatem pereţii arşi, curăţăm şi abia apoi ne apucăm să construim. Sper ca într-o săptămână să fie locuibilă.”
Se dau jos prima dată resturile de acoperiş, apoi, pe rând, ce a mai rămas din pereţi. Voluntarii, unii pentru prima dată veniţi în campanie, se înţeleg şi se descurcă de minune.
Sunt oameni harnici, buni profesionişti şi atmosfera plină de voie bună de pe şantier îi face până şi pe soţii Bîclea să zâmbească.
Lucrează fără oprire şi se străduiesc să recupereze cât mai multe materiale din grămezile de resturi înnegrite. „Trebuiau ajutaţi cumva, altfel nu reuşeau singuri nici să dea jos resturile până la primăvară.
E păcat să poţi să lucrezi, să ştii o meserie şi să lucrezi numai pentru tine, să nu te uiţi un pic în jur”, spune Norbert Olari, specialistul în tâmplărie.
După fiecare colţ pus la pământ, răsună îndemnul campaniei: „Nu ne lăsăm!”
Cât bărbaţii lucrează, Silvia dă o fugă până acasă şi pune mâncarea pe foc – pregăteşte ceva bun şi cald pentru masa de prânz, bunătăţi servite în marginea şantierului pe o tablă acoperită cu faţă de masă. Aroma bucatelor umple locul care duhnea a necaz. Acum miroase a omenie.
Când scapă de la şcoală, vin aici şi cei mai tineri voluntari şi se apucă de curăţenie.
Iniţiatorul campaniei, Marius Achim, lucrează, fuge după materiale, răspunde la telefoane, calculează şi face planuri: „Dăm jos ce a mai rămas din casă şi încercăm să facem una nouă: am strâns o parte din materiale.
Ne-am pus în gând să le terminăm cât putem de repede o cameră, pentru ca oamenii să aibă unde să locuiască în iarna asta, pentru că stau deocamdată în stâna unui vecin.
La primăvară, când se mai strâng fonduri şi materiale, ne întoarcem să reconstruim restul, mai bine decât era înainte.
Este nevoie şi de cel mai mic sprijin – bani, materiale de construcţii, oameni care să ne ajute.”
La finalul zilei, soţii Bîlea îi privesc pe voluntari şi nu mai ştiu cum să mulţumească: „Nu am crezut vreodată că vom fi aşa ajutaţi de nişte oameni pe care nu i-am cunoscut niciodată. Nu am cuvinte, chiar nu am cuvinte ca să spun ce simt.
Pot să promit însă că voi întoarce ajutorul şi voi lucra cu ei la campaniile viitoare. Voi merge oriunde mă cheamă. Dumnezeu să le întoarcă binele!”
Ziua următoare, altcineva pregăteşte o oală de ciorbă şi alta cu sarmale pentru voluntarii care şi-au dublat numărul. Este sâmbătă, iar ritmul, dar şi frigul s-au înteţit: trebuie totul pregătit pentru turnarea betonului.
Asta înseamnă ore întregi de tăiat şi de potrivit scânduri, în timp ce alţii lucrează de zor să adune mormanele de resturi şi să facă curat în jurul fundaţiei.
Fiecare are „sectorul” lui – Nicolae Păcurar este la prima sa campanie „Ajută satul” şi se vede că îi place ce vede. Cel mai mult îl impresionează tinerii – Briana, Ştefan şi Dragoş – care suplinesc cu entuziasm lipsa de cunoştinţe în construcţii.
Îi priveşte şi spune: „Mă uit la ei şi îmi dau seama că mai este speranţă pentru ţara asta! Mă uit la ei şi îmi vin în minte versurile astea: „Ţara asta nu-i un şvaiţer şi nici stână fără câini/ Dacă dai în ea cu noapte, la lumină ies români!”
Laura OANA
Pentru cei care vor să doneze, persoane de contact sunt Silvia Olari ( 0724445388) şi Marius Achim (0728290701)
– Cum puteţi ajuta :
- Donează cu mențiunea AJUTĂ SATUL în contul Asociației Hunedava RO45 RNCB 0162 1622 3159 0001
- Donează prin transfer de bani de tipul Western Union sau Money Gram pe numele reprezentantului legal Marius Achim-Ștefan
- Donează în contul Pay Pal legat la adresa de mail: achimoto_ro@yahoo.com
- Donează în contul BTPay legat la numărul de telefon 0040726112597 pe numele Alina Achim-Ștefan
- Donează prin transfer Revolut în contul asociat numărului de telefon : 0040728290701, Marius Achim, cu mențiunea AJUTĂ SATUL
- Donează produse, materiale de construcții la depozitul din localitatea DEVA, strada Pietroasa nr.13, județul Hunedoara
