Omagiu adus Regelui Mihai la Deva
La Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a fost amenajat un loc special, dedicat Regelui Mihai. Alături de portretul Maiestăţii Sale şi un buchet de trandafiri albi, a fost expus un drapel cu cifrul personal al regelui.
„Acesta este un drapel militar din prima perioadă a domniei Regelui Mihai între 1927-1930. Nu se ştie exact cum a ajuns în colecţia muzeului din Deva, dar el conţine cifrul personal al Majestăţii sale, adică iniţialele numelui”, explică Marius Gabriel Rus.
Este conservator de patrimoniu şi, înainte de a ajunge la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, a lucrat, în 2011, la Castelul Peleş. Prima dată l-a întâlnit pe Maiestatea Sa, Regele Mihai în 2008, la Arad. „Îmi aduc aminte, cu emoţie, de un om blând, impunător şi de o căldură aparte, pe care o arăta tuturor celor din jurul său. L-am întâlnit de mai multe ori, inclusiv la Castelul din Săvârşin, am purtat discuţii private. Îmi va rămâne imaginea unui suveran de o simplitate şi demnitate cu totul deosebite”, povesteşte acesta cu glasul înecat de lacrimi.
Istoricii ştiu că Regele Mihai a vizitat de la multe ori judeţul Hunedoara, urmând, de fapt, tradiţia instituită de înaintaşii săi.
„De-a lungul timpului, Casa Regală a României, prin membrii săi, a făcut mai multe vizite în judeţ. Cea mai importantă, totuşi, a fost cea a bunicii sale, Majestatea Sa Regina Maria, care în 1924 a venit la Ţebea cu ocazia centenarului morţii lui Avram Iancu, pentru a împodobi mormântul acestuia şi cimitirul de acolo. În afară de vizitele din copilărie ale Regelui Mihai, se ştie că Majestatea Sa a vizitat mai multe localităţi. În 1940 a fost la Deva, Hunedoara, Orăştie şi Ghelari”, spune Marius Gabriel Rus.
Conducerea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva spune că a amenajat acest loc pentru a aduce, astfel, un omagiu Regelui Mihai care s-a stins marţi din viaţă.
Iubitorii de istorie ştiu însă că numele unui hunedorean este legat de abdicarea regelui în 1947. Istoricul Ioachim Lazăr a detaliat în volumul „Dr. Petru Groza în istorie“ ultimele zile ca rege ale lui Mihai I.
La începutul lui decembrie 1947, Regele Mihai I pleacă în Anglia, după ce obţine acordul premierului Petru Groza, pentru a lua parte la nunta verişoarei sale, viitoarea regină Elisabeta a II-a. Aici o va cunoaşte pe Ana de Bourbon-Parma şi o cere în căsătorie. Regele Mihai îl informează pe Groza despre viitoarea căsătorie, dar, în primă fază, acesta refuză să îşi dea acceptul.
În volumul „Dr. Petru Groza în istorie“, istoricul devean scrie despre o discuţie care ar fi avut loc între rege şi Groza la 22 decembrie: „Dar declaraţia de dragoste nu cere aprobarea din partea guvernului. Calitatea ei: a activat în rezistenţa franceză, fraţii ei au meserii de ajutor pilot, magazin. Ea este săracă. Nu ştiu cum s-a făcut zarvă. Mama mea are ambiţii mai mari. Te rog să-i vorbeşti. Au fost discuţii, toate neamurile au făcut intervenţii. Dar eu nu mă las abătut. Mi-e dragă, sunt om“, ar fi rostit Regele Mihai: „Fii alături de mine cu fata“, l-ar fi rugat regele pe premierul de atunci.
Tot numele lui Petru Groza, cel căruia i se spunea „Burghezul roşu”, este legat de abdicarea Regelui Mihai. La 29 decembrie 1947, în şedinţa CC al PCR, este adoptat un plan de abolire a monarhiei. O zi mai târziu, Petru Groza, împreună cu liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, au prezentat regelui spre semnare Actul de Abdicare. Tratativele au durat peste două ore înainte ca regele să semneze documentul. Istoricii scriu că în timp ce regele îşi citea sinuciderea politică, Petru Groza ar fi încurajat-o pe regina-mamă, Elena: „O să-l tratăm elegant pe rege”.
Regele Mihai şi-a semnat abdicarea chiar cu stiloul dat de Petru Groza. Istoricii amintesc că, după plecarea din ţară, regina-mamă Elena a declarat, la Florenţa, că Petru Groza s-a purtat cu familia regală mai bine decât propriul tată.
Laura OANĂ
