Obiceiuri păstrate cu sfințenie în satele hunedorene

În satele hunedorene obiceiurile se păstrează cu sfințenie. Oamenii locului încearcă să ducă mai departe tradițiile care îi definesc ca și comunitate. În comuna hunedoreană Ribița, Boboteaza este o sărbătoare de care se leagă o serie de obiceiuri şi practici, care au rolul de a influenţa de asemenea norocul în anul care tocmai începe.

Tradiția spune că pentru a-şi putea visa (cunoaşte) ursitul, fetele obişnuiesc ca în ajunul Bobotezei să “ajuneze”. Unele ţin post negru, adică nu mănâncă nimic până la asfinţitul soarelui. Doar postul le poate ajuta ca în noaptea dintre Ajun şi Bobotează să-şi viseze ursitul.

În ziua de ajun trece şi preotul pe la fiecare casă cu “Boboteaza”. Casele sunt astfel sfinţite şi curăţate de toate relele şi “mizeria” spirituală adunată în lungul anului trecut. Familiile care le locuiesc pot astfel începe un an nou, într-o casă curăţată, sfinţită. Întreaga familie obişnuieşte să-l aştepte pe preot. Femeile pun sub preşuri, lângă pragul uşii, diferite grăunţe, cu credinţa că trecând preotul peste ele, vor avea recolte bogate în acel an. În cazul în care nu au mâncat nimic în acea zi, membrii familiei vor bea apă sfinţită din doniţa preotului. Pentru fetele care doresc să-şi viseze ursitul, preotul lasă un fir de busuioc, din mănunchiul de busuioc cu care stropeşte casele. Acest fir de busuioc, seara înainte de culcare, fetele şi-l pun sub perină.

În dimineaţa de Bobotează se obişnuieste să se meargă înainte de răsăritul soarelui la râul care străbate satul, pentru a face baie. Exista convingerea că în acea dimineaţă apa râurilor este sfinţită, şi cine se scaldă în această dimineaţa în râu, va fi ferit de boli pe parcursul întregului an.

Monika BACIU