O nouă mutaţie „îngrijorătoare”, detectată la varianta britanică a noului coronavirus
Marea Britanie a descoperit în sud-vestul Angliei 11 persoane infectate cu o nouă tulpină a variantei engleze – care şi-a adăugat în panoplie mutaţia E484K, specifică până acum variantelor sud-africnă şi braziliană, relatează Reuters.
Public Health England (PHE) anunţă că ia această situaţie foarte în serios şi a hotărât să „consolideze măsurile de urmărire şi control”, a anunţat un purtăror de cuvânt.
Această mutaţie modifică proteina „spike” de pe suprafaţa virusului, astfel încât pare să scape, cel puţin în parte, anticorpilor celor mai eficienţi.
Analize de laborator au arătat că vaccinurile şi primele tratamente cu anticorpi monoclonali ar fi mai puţin eficiente împotriva variantelor care prezintă această mutaţie, în contextul în care varianta engleză nu ridica o problemă specială în acest sens.
Grupuri farmaceutice – Pfizer/BioNTech şi Moderna – au luat în calcul o a treia doză de vaccin, un fel de rapel specific variantelor care prezintă mutaţia, care ar urma să fie testată în Israel, potrivit publicaţiei The Times of Israel.
Profesorul Calum Semple, unul dintre consilierii ştiinţifici ai Guvernului Johnson, a anunţat la BBC că mutaţia E484K este „cea mai îngrijorătoare” şi că ea a apărut „spontan” în varianta engleză.
„În condiţii de nivel foarte înalt de replicare a virusului, nici măcar controalele la frontieră cele mai stricte, în pofida faptului că pot întârzia răspândirea, nu sunt susceptibile să împiedice apariţia unor noi variante”, avertizează Jonathan Stoye, un virusolog de la Institutul Francis Crick.
În pofida faptului că virusul beneficiază de un sistem eficient de corectare a erorilor la replicare, o nouă mutaţie a noului coronavirus apare la 15 zile.
Din această cauză, atunci când sunt infectate multe persoane, mutaţiile se pot cumula şi provoca – printr-un fel de selecţie naturală – răspândirea variantelor celor mai eficiente.
Primele variante engleză şi sud-africană ar fi apărut la persoane cu imunitatea compromisă, tratate cu anticorpi monoclonali şi care ar fi rămas infectate o perioadă foarte îndelungată.
news.ro
