România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană. În ce zone din țară s-au înregistrat cele mai multe nașteri

În număr de 9.803.000 din cele 19.042.500 persoane care la 1 ianuarie 2022 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României sunt femei, reprezentând 51,5% din totalul populaţiei rezidente, arată datele publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii. În anul 2021 cele mai mari rate de fertilitate s-au înregistrat în judeţele Vaslui (67,8‰), Suceava (63,2‰) şi Iaşi (57,9‰), iar cele mai scăzute în judeţele Gorj (34,6‰) şi Mehedinţi (33,4‰).

„Din cele 19.042.500 persoane care la 1 ianuarie 2022 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9.803.000 sunt femei, reprezentând 51,5% din totalul populaţiei rezidente. În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5.258.300 de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,8% din totalul populaţiei urbane, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 50%”, arată datele INS.

Vârsta medie a populaţiei feminine este cu cu 3,5 ani mai mare decât a celei masculine:

– vârsta medie naţională: 42,3 ani

– vârsta medie feminină: 44 ani

 

– vârsta medie masculină: 40,5 ani

Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui.

Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Brăila şi Caraş-Severin, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Bistriţa-Năsăud.

Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (52,9% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani, număra 4.073.000 persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 41,5% din totalul populaţiei feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2022.

În anul 2021 cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populaţia rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (67,8‰), Suceava (63,2‰) şi Iaşi (57,9‰), iar cele mai scăzute în judeţele Gorj (34,6‰) şi Mehedinţi (33,4‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 46,5 copii născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani).

În anul 2021 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 193.191 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,1 născuţi-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-27 a fost în anul 2021 de 9,1 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2021, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete.

Faţă de anul 2020, în anul 2021 rata natalităţii a înregistrat o scădere, atât în mediul urban de la 10,4 ‰ (în anul 2020) la 10,2‰, cât şi în mediul rural de la 10,2‰ (în anul 2020) la 10‰ (în anul 2021). Rata de natalitate din mediul rural în anul 2021 a fost inferioară celei din mediul urban, continuând tendinţa înregistrată în ultimii ani.

În anul 2021, vârsta medie a mamei la naştere (28,8 ani) şi la prima naştere (27,7 ani) a fost în uşoară scădere faţă de anul precedent (28,9 ani şi respectiv 27,8 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,4 ani) comparativ cu cele din urban (30,1 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (29,3 ani în urban şi 25,4 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi 30,8 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,5 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călăraşi (26,5 ani).

Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. În anul 2021, ponderea copiilor născuţi-vii de către mame casnice a crescut uşor faţă de anul precedent, de la 32,3% în anul 2020 la 33% în anul 2021. Un procent de 52,5 născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2021, în mediul rural, 47,2% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 20,5% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice.

În anul 2021 ponderea născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie a scăzut uşor faţă de anul precedent, 28,8% dintre născuţii-vii aveau mame cu studii superioare, mai puţin cu 0,1 puncte procentuale faţă de 2020, iar ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu: profesional, liceal şi postliceal (38,3%) a crescut faţă de anul precedent cu 2,4 puncte procentuale.

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2021, a fost de 78,91 ani (79,64 ani în urban şi 77,90 ani în rural).

În anul 2021, rata nupţialităţii a fost de 5,2 căsătorii la 1.000 locuitori (3,7 căsătorii la 1.000 locuitori în anul 2020). Din totalul de 114.207 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (20.629 căsătorii), iar cele mai puţine în luna noiembrie (4.097 căsătorii). România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-27 a fost în anul 2020 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 3,2‰.

Vârsta medie la căsătorie, în anul 2021, a scăzut faţă de anul precedent, în medie cu 0,1 ani la femei şi cu 0,2 ani la bărbaţi. Astfel, vârsta medie la căsătorie a femeilor a fost de 30,7 ani (faţă de 30,8 ani în 2020), iar a bărbaţilor de 33,8, (faţă de 34 ani în 2020). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2021, 28,3 ani pentru femei (28,1 ani în 2020) şi 31,6 ani pentru bărbaţi (31,4 ani în 2020).

În anul 2021, s-au înregistrat 27.024 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,23 divorţuri la 1.000 locuitori (1,03 divorţuri la 1.000 locuitori în anul 2020). Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-27 a fost în anul 2020 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,6‰.

Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,8% pentru femei şi de 93,7% pentru bărbaţi. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa de vârstă 30-34 ani (18,2%) şi bărbaţii din grupa 40-44 ani (19,5%) au avut cea mai mare pondere. Vârsta medie la divorţ a fost de 40,2 ani pentru femei şi 44 ani pentru bărbaţi.

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2022, relevă faptul că populaţia ocupată era de 7.816.100 persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 42,7%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:

– 2,2% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;

– 25% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;

– 9,1% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;

– 7,2% au avut statutul de funcţionari administrativi;

– 26,9% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;

– 6,3% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;

– 8,2% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;

– 15,1% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 30,2% erau absolvente ale învăţământului superior, 6,5% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 43,4% au absolvit liceul, iar 10% şcoli profesionale şi de ucenici.

În anul 2022, 84,8% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni.

Navigarea pe Internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare, 81,4% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit Internetul în ultimele 3 luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe Internet (74,2%), utilizarea mesageriei instant (66,4%), găsirea de informaţii despre bunuri sau servicii (56,3%), trimiterea de e-mailuri (49,7%) şi citirea online a site-urilor de ştiri (48,3%).