Noua Lege a Turismului pune presiune pe bugetele locale

Deși a trecut aproape neobservat, un anunț de la ministrul de resort ne informează că în maxim două săptămâni România va avea o nouă lege a turismului. Cât de important este acest domeniu pentru noi nu mai trebuie să detaliem, având în vedere că pentru multe regiuni din țară, cum ar fi de exemplu, Valea Jiului, un turism modern ar putea fi singura alternativă care poate da un sens economic real comunității.

Prin urmare, proiectul legislativ care va reglementa activitatea turistică în România trebuie să genereze contextul propice care să altoiască pe patrimoniul natural și istoric al țării servicii turistice de calitate.

Este noua lege capabilă de așa ceva?

Ministerul pasează răspunderi la județe

Una din schimbările de paradigmă pe care proiectul de lege îl prevede vizează o degrevare a responsabilităților ministerului cu transfer la nivel local, în speță la consiliile județene. Ce tip de responsabilități vor reveni autorităților județene? Ministrul Turismului explică că noile obligații ale consiliilor județene vizează, printre altele, atestarea ghizilor de turism, clasificarea unităților de cazare, omologarea pârtiilor și a traseelor turistice, autorizarea plajelor, avizarea documentațiilor tehnice privind construcțiile (cabane, hoteluri, pensiuni). Au acum consiliile județene expertiza ca să preia o astfel de activitate? Nu contează, lasă de înțeles ministrul, pentru că, spune domnia sa, ministerul va asigura timp de un an și chiar mai mult, ”training și consultanță” personalului din administrația locală. Cât de eficient va funcționa noul sistem încă nu se poate aprecia, dat fiind faptul că un an de zile nu pare un termen prea generos pentru a implementa la nivel local competența necesară pentru noile abilitări.

Autoritățile locale invitate să dea cu banul

Se numește Organizația de Management a Destinației (OMD). În esență, este vorba de un parteneriat public-privat. Legea prevede că în acest conclav cu personalitate juridică se vor reuni ”reprezentanți ai autorității publice locale din componenta destinație”, organizații sindicale din turism, proprietari sau reprezentanți ai unor afaceri private în turism. Ce vor face ei? Vor asigura managementul si marketingul regiunii/localității ca destinație integrată de călătorie. Mai exact, vor decide cum se vor folosi banii strânși din taxele speciale pe care primăriile le percep de la hotelieri și operatori de turism pentru a transforma turismul ”de gherilă” într-un turism modern ”la destinație”, care să urmeze o viziune de dezvoltare inteligentă. Provocator, nu? De remarcat precizarea ministrului Turismului care stabilește că autoritățile locale ”au posibilitatea” să completeze bugetul cu alte sume. Există opinia că această ”posibilitate” devine o obligație, pentru că o promovare turistică profesionistă a ”destinației” e o îndeletnicire foarte costisitoare. Dar ce e ”destinația” în cadrul noii Legi a Turismului? Proiectul Legii Turismului enunță ca ”destinație” o unitate administrativ teritorială (județ, municipiu, oraș, comună) sau, dacă distribuția amplasamentelor resurselor naturale și ”antropice” (adică ”făcute de om”, de exemplu Cetățile Dacice sau Castelul de la Hunedoara) impune, o parte a acesteia.

”Big Brother” informatic în conturile hotelierilor

Noua lege a turismului are mari ambiții informatice. Se numește, cam prozaic, ”Sistemul Informatic de Evidență a Activității de Turism din România” (SIEATR). Ce este SIEATR? Practic, o rețea informatică care, de la Intercontinental București până la Cabana Rotunda, este construită să culeagă în timp real informații despre activitatea turistică. Sistemul va genera o bază de date imensă cu informații despre turiști, agenții de turism, structuri de cazare, circuite și obiective, gradul de ocupare și, foarte important, a veniturilor reale obținute de hotelieri și operatorii din turism. Autoritățile spun că toate aceste informații sunt colectate pentru a crea fundamentul de date necesare adoptării unor strategii realiste de dezvoltare a turismului.

Reacții de la hotelieri

Una din nemulțumirile generate de Legea Turismului vizează ponderea la vot dintre public și privat în cadrul OMD-urilor. Președintele Federației Patronale a Turismului din Romania (FPTR), Mohamed Murad, consideră că majoritatea de 51 la sută pe care legea o alocă domeniului public este incorectă, atâta timp cât banii aflați în discuție sunt furnizați prin taxe de sectorul privat.

Există semnale de nemulțumire și de la hotelieri că noul sistem informatic care se dorește a fi implementat va fi un fel de spion al statului în bucătăria internă a afacerilor lor. Este părerea președintelui Industriei Hoteliere din România, Călin Ile, care opinează totodată că noua lege este slabă în găsirea de soluții la principalele probleme ale turismului românesc: lipsa forței de muncă și promovarea.

Ca întotdeauna, depinde de implementare

Un sistem informatic top-tech în turism, organisme noi de management și strategie, măsurarea în timp real a pulsului în domeniu sunt împliniri administrative de invidiat pe care legea vrea să le implementeze. Între dorință și realizare există însă de trecut obstacolul posibilității. În condițiile în care sistemul de sănătate publică și cel educațional din România nu se bucură de o gestiune informatică integrată, oare vom fi capabili să spargem gheața tocmai în acest domeniu? Și până la urmă nu formele de organizare ne lipsesc în România pentru că avem ”stup” de organisme, ligi, asociații, comitete și departamente. Ideea e cât de eficient vor lucra noile OMD-uri ca să ridice turismul Românesc pe ”noi culmi de progres și civilizație”. Asta ca să înțeleagă toată lumea care este miza.

Consultați proiectul de lege AICI.

 

Adrian SĂLĂGEAN