Nimeni nu mai poate trăi ”din dobânzi”! Clienții plătesc ca să-și țină banii în bănci

Dacă ar fi să punem problema în termeni conflictuali, am putea spune că trăim o epocă în care băncile pedepsesc titularii care-și țin economiile în conturi de depozit. Schimbarea față de filozofia bancară de acum 10-20 de ani este radicală. Astăzi nu se mai poate trăi din dobânzi bancare. Oricât de mulți bani ai avea în depozit. Și asta pentru că, încet-încet, dobânzile la depozitele bancare au coborât spre zero. Ce înseamnă asta? Că mai nou, oamenii trebuie să plătească pentru ca băncile să le țină economiile în conturi. Fenomenul este cel mai vizibil la depozitele în moneda euro. Cele mai mari bănci din România ”răsplătesc” spiritul de economie al clienților lor cu dobânzi între 0,5 și zero la sută. Cu toate acestea reacția pieței este surprinzătoare!

Economiile în euro din bănci cresc

Românii nu renunță la depozitele bancare ca soluție de păstrare a economiilor lor chiar dacă acest lucru a devenit o ”afacere” proastă. Nu este însă deloc un dezavantaj posibilitatea de a înlocui salteaua de acasă cu securizarea păstrării banilor oferită de conturile bancare. Pe lângă asta, românii continuă să își transforme economiile în euro ca să se protejeze și de devalorizarea continuă a monedei naționale față de moneda europeană. Numai așa se poate explica de ce la jumătatea anului 2019, depozitele în euro ale populației creșteau cu 15,6%, față de primul semestru din 2018,  până la echivalentul a 84,8 mld. lei, în timp ce sumele economisite de români în lei aveau o creștere de 8,7%, soldul ajungând la 124,4 mld. lei. În 2018, depozitele în euro creșteau cu 14,2%, iar depozitele în lei avansau cu 7,6%. Consemnăm deci o creștere superioară pe economisirea în euro, în ciuda faptului că dobânzile la depozite au dispărut aproape complet.

Ce înseamnă dobânzi mici la depozitele în euro?

O scanare a site-urilor băncilor oferă toate informațiile privitoare la dispariția dobânzilor la depozitele în euro. Tabelul de mai jos prezintă dobânzile acordate (sau nu) la depozitele constituite pe 12 luni (%).

Prima observație care se poate face se referă evident la valorile penibil de mici ale dobânzilor oferite la depozite. Există însă și niște cazuri extreme. După cum se observă BRD acordă dobândă ZERO la depozitele în euro ale populației. Ce înseamnă asta? Practic, că persoanele care își fac depozite în euro la BRD nu primesc dobândă, ci trebuie să plătească pentru asta sub forma taxelor pe care banca le percep pentru administrarea contului. În plus, orice retragere de bani din cont presupune achitarea unui comision 0,50 la sută din suma retrasă, dar nu mai puțin de 3 euro.

În cazul Raiffeisen Bank situația e și mai ciudată. Banca a luat decizia de a nu mai atrage depozite în euro sau dolari după o perioadă de evaluare a ofertei. Pur și simplu, la banca austriacă specia depozitelor în valută a dispărut complet, lucru aproape de neimaginat cu o decadă în urmă.

Ce alternative de economisire sunt?

Fără îndoială, dacă cineva caută soluții alternative de economisire are în minte cel puțin două avantaje pe care depozitele bancare le-au oferit întotdeauna: riscul minim și posibilitatea transformării rapide a depozitului în lichiditate (cash).

Prima clasă de instrumente care ar putea să fie o alternativă este clasa titlurilor de stat. Instrumente cu risc scăzut, care, dacă este să ne luăm după randamentele la un an de 2,15%, trei ani, ușor peste 3%, și 10 ani, în jur de 4,25%, îndeplinesc două condiții esențiale: oferă randamente peste rata probabilă a inflației și au un risc scăzut.

A doua clasă de instrumente ar putea fi fondurile de obligațiuni. Obligațiunea este un titlu de valoare care se aseamănă cu un împrumut. Atunci când se cumpără obligațiuni, banii sunt împrumutați unei companii sau municipalități, denumită emitent. Acesta se obligă să ramburseze la scadență întreaga valoare împrumutată și să plătească anual dobânda pe toată durata de viață a obligațiunii. Există însă riscuri. Unul ar fi așa numitul ”risc de credit”, adică la scadență emitentul să fie în incapacitate de plată.

A treia clasă de instrumente ar fi fondurile de acțiuni. Acestea investesc în acțiuni listate la bursă de diverse companii. Investițiile în acțiuni s-au dovedit cea mai rapidă metodă de creștere a averii financiare, dar în același timp cotațiile acțiunilor pot cunoaște deseori scăderi considerabile. Prin urmare, această clasă de instrumente prezintă riscuri mult mai mari decât titlurile de stat privitor la mișcările nefavorabile ale pieței, precum și la bonitatea financiară a emitentului acțiunilor. Randamentul lor în cazul unor plasamente inspirate este foarte bun, iar transformarea lor în lichiditate este de asemenea facilă.

ooo

După cum se vede, nici una din metodele de economisire nu este perfectă. Noua politică a băncilor dominată de dobânzile negative, face ca, mai în glumă, mai în serios, în locul economisirii prin depozite bancare, să apelăm la credite ”pentru zile negre”. Deja mai multe bănci din lume acordă credite cu dobândă negativă, adică suportă în solidar cu clientul returnarea datoriei. Ce poate fi mai tentant decât să iei credit de 1000 de euro și să trebuiască să înapoiezi doar 800 la bancă? Din păcate, oricât am căuta o explicație logică la acest nou trend în politica bancară este greu să găsim. Pare deja o abordare ca pentru ”zilele de pe urmă”… E timpul oare să ne pregătim de implozie? Și dacă da, care ar fi cea mai bună soluție anticriză în economisire? Dacă mă întrebați pe mine, astăzi mi se pare imbatabilă oferta pușculiței de acasă…

Adrian SĂLĂGEAN