Nici jumătate din numărul locurilor scoase la concurs de MApN nu au fost ocupate

„Statul Major al Apărării a analizat, în lunile februarie, martie şi aprilie, desfăşurarea primei serii de recrutare-selecţie a soldaţilor profesionişti în Armata României din acest an, un proces constituit, în principal, din fazele de înscriere şi selecţie a candidaţilor (întocmire a dosarelor, evaluări fizice, psihologice şi medicale), respectiv de repartiţie în unităţi a candidaţilor admişi” anunţă, luni, MAPN.

Conform statisticilor prezentate de minister, au fost scoase la concurs 5.093 de posturi de soldat, pentru care s-au prezentat 6.448 de candidaţi, dintre care 20% femei. Cu toate că numărul candidaţilor l-a depăşit pe cel al posturilor scoase la concurs, doar 2.626 dintre candidaţi au fost declaraţi admişi, cifra reprezentând 40% din numărul celor prezenţi la concurs.

Conform datelor MApN, aproape un sfert, 24% dintre candidaţi, au fost respinşi după prima probă, cea fizică. A doua probă, evaluarea psihologic, a dus la respingerea altor 18% dintre candidaţii rămaşi în concurs, în timp de, dintre cei care au reuşit să promoveze primele două probe 12% au fost respinşi la evaluarea medicală.

„Constatarea generală a fost că cei mai mulţi dintre candidaţi nu au reuşit să treacă de evaluarea fizică (cu sublinierea faptului că a fost prima probă a procesului de recrutare-selecţie). Nivelul de dificultate al probei este considerat ca fiind unul mediu (traseu utilitar-aplicativ, alergare de rezistenţă 2.000 m). O persoană cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 ani, cu o dezvoltare fizică normală ar trebui să nu întâmpine dificultăţi majore pentru trecerea baremelor fizice minime obligatorii ale acestei evaluări”, transmit, în acest context, oficialii MApN.

Reprezentanţii ministerului le recomandă celor respinşi „efectuarea unei perioade de pregătire şi îmbunătăţire a performanţelor fizice personale, aspect care le va fi benefic nu doar pentru o potenţială angajare în sistemul care are astfel de cerinţe, ci şi pentru un stil de viaţă mai armonios din punct de vedere fizic”.

Aceştia rămân optimişti cu privire la obiectivul de creştere a numărului militarilor şi anunţă că în luna mai începe o nouă campanie de recrutare.

„Valoarea pozitivă a interesului tinerilor faţă de instituţia apărării naţionale indică faptul că obiectivul general de creştere a numărului de militari în Armata României este realizabil. În acest context, consolidarea proporţiei corpului soldaţilor/gradaţilor profesionişti în structura de personal a instituţiei apărării naţionale rămâne un obiectiv subsidiar, care poate fi îndeplinit prin derularea, în acest an, a unor noi serii de recrutare-selecţie ale soldaţilor profesionişti. Astfel, startul celei de-a doua campanii de recrutare-selecţie a soldaţilor profesionişti în Armata României este planificat pentru luna mai a.c.”, se arată într-un comunicat al MApN.

Potrivit datelor oficiale, cel mai mic venit lunar net al unui soldat profesionist la momentul angajării este de 4.399 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 3.345 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei). Cel mai mare venit lunar net al unui soldat/gradat profesionist este de 5.765 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.711 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei). Media venitului lunar net al unui soldat/gradat profesionist: 5.082 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.082 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei).

La solda lunară şi norma de hrană se adaugă norma de echipare, indemnizaţiile de transport, de chirie (cu posibilitatea transformării în plata din rată pentru cumpărarea unei locuinţe), de detaşare, de misiune, decontare transport concediu de odihnă, decontare contravaloare voucher de vacanţă, decontare tratament ambulatoriu şi servicii medicale etc., specifice instituţiilor din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională. De asemenea, este în curs de reglementare modul de aplicare a unei majorări a soldei de funcţie de până la 30% pentru personalul angajat în unităţi aflate în proces de menţinere şi consolidare a capacităţii operaţionale.

„Armata rămâne unul dintre cei mai siguri angajatori din ţara noastră, stabilitatea locului de muncă în această instituţie reprezentând un argument decisiv pentru o astfel de opţiune de viaţă. Putem afirma că angajarea în armată, urmată de un comportament profesional şi moral adecvat demnităţii purtării uniformei militare, are perspectiva pensionării, respectiv a reflectării pozitive a carierei în planul dezvoltării personale şi familiale. De asemenea, solidaritatea şi coeziunea care se creează în mediul cazon se materializează pozitiv în indicatorul calităţii vieţii militarului”, menţionează MApN.