Artiștii români pot să își vândă lucrările Muzeului Național de Artă Contemporană
Muzeul Naţional de Artă Contemporană dispune de 2.000.000 de lei pentru a cumpăra lucrări de artă de la artiştii români iar termenul limită de depunere a dosarelor este 9 septembrie 2022
La doi ani după derularea cu succes a sesiunii din anul 2020, Guvernul României, prin Ministerul Culturii, acordă o nouă suplimentare bugetară de 2.000.000 lei pentru pentru creşterea patrimoniului cultural prin îmbogăţirea colecţiei Muzeului Naţional de Artă Contemporană.
Termenul limită pentru înscrierea dosarului este 9 septembrie 2022, ora 17.00 (ora României). Dosarul de participare se trimite în format digital, direct sau prin wetransfer.com la adresa de e-mail: achizitii.opere.2022@mnac.ro. La aceeaşi adresă se pot trimite întrebări (ce vor primi răspuns în termen de 5 zile lucrătoare) până la data de 2 septembrie 2022, ora 17:00.
Noua sesiune vine să întărească gestul de reparaţie istorică pentru arta contemporană românească făcut în 2020, când, pentru prima dată după 12 ani, a fost acordat Muzeului Naţional de Artă Contemporană un buget de achiziţii publice. Această sesiune demonstrează că achiziţiile publice de artă contemporană devin o normalitate şi nu o excepţie.
Sesiunea de achiziţii 2022 este dedicată atât celor peste 6.000 de artişti vizuali români activi în ţară sau în diaspora, cât şi moştenitorilor de drept ai unor artişti contemporani de origine română care au activat în România sau în străinătate. De asemnea, nu există nicio restricţie de participare pentru artiştii ale căror lucrări au fost achiziţionate în sesiunea trecută.
Achiziţiile vor constitui un stimulent pentru producţia artistică curentă, sesiunea adresându-se atât artiştilor de referinţă ai istoriei recente, cât şi tinerelor generaţii, potrivit MNAC.
Sunt de interes lucrări din toate mediile, a căror stare de conservare şi rezistenţă în timp permit depozitarea, expunerea, recontextualizarea şi mobilitatea locală şi transnaţională.
Muzeul contribuie la cercetarea şi elaborarea istoriei artei contemporane din România, garantând publicurilor sale curente şi viitoare accesul la un ansamblu complex de fenomene reprezentative pentru cultura vizuală postbelică. Corelarea dimensiunii de cercetare şi a celei curatoriale se reflectă atât în arhitectura Colecţiilor MNAC (fondul de artă şi fondurile documentare), cât şi în cei doi poli creaţi de Muzeu în ultimii ani Colecţia de Artă şi Centrul de Documentare şi Cercetare a Culturii Vizuale „Mihai Oroveanu”.
„Muzeul nu este doar o instituţie care mediază legătura între artist şi public, ci şi un laborator de cercetare. În ultimii trei ani, Centrul de Documentare şi Cercetare a Culturii Vizuale „Mihai Oroveanu”, înfiinţat de MNAC, a început un proces necesar şi îndelung amânat, acela de a cerceta teritoriul multistratificat al artei contemporane din România. Centrul funcţionează în primul rând ca spaţiu deschis publicului, un loc de cercetare şi loc de întâlnire cu artişti şi specialişti din domeniu, dar, în al doilea rând, centrul îşi doreşte să colecteze noi resurse documentare destinate cercetării. În fond, colecţia unui muzeu are nevoie permanentă de înnoire”, spune Călin Dan, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană.
Luând în considerare şansa de a participa la aceste două importante programe, de cercetare şi curatoriat, artiştii sunt invitaţi să privească la istoriile lor personale şi să propună lucrări care evidenţiază procesele şi căutările de sine petrecute în intimitatea atelierului.
„Invităm artiştii să facă un efort curatorial referitor la propria operă, şi să includă în ofertă, alături de operele propuse, materiale documentare cu valoare de unicat legate de producerea şi traseul acestora. Dimensiunea de laborator a activităţilor artistice contribuie la constituirea unei priviri de ansamblu asupra procesualităţii artei contemporane româneşti, sprijinind unul dintre scopurile distinctive ale muzeului – documentarea şi cercetarea colecţiilor, ca garanţie de studiu pentru generaţiile viitoare”, a adăugat Călin Dan.
Sunt încurajate propuneri care să răspundă dimensiunii de laborator a activităţilor MNAC, însoţind lucrări reprezentative cu materiale documentare (arhive de lucru, schiţe pregătitoare, machete, desene, documentări foto etc.), contribuind astfel la constituirea unui fond care să compună o privire de ansamblu asupra devenirii artei contemporane româneşti.
Sistemul de participare şi selecţie este acelaşi ca în sesiunea precedentă, care s-a dovedit a fi un succes incontestabil din toate punctele de vedere: claritate a criteriilor şi a modului de întocmire a dosarului, probitate şi transparenţă a selecţiei, realism al negocierilor, ducând la intrarea în colecţiile MNAC în anul 2020 a unui număr de 180 de lucrări. Ele au fost şi sunt în continuare accesibile publicului printr-o serie de expoziţii realizate la sediul Muzeului şi în ţară, prin parteneriate cu alte instituţii. Un catalog este în curs de apariţie la Editura MNAC.
Moştenită în mare parte pe cale instituţională şi reflectând până în anii 1990 mecanismele de achiziţii ale vechilor structuri comuniste de propagandă culturală, colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană reflectă viaţa artistică din România postbelică, nu doar după criterii de valoare, ci şi din perspectiva complexă a contextului social, economic şi politic. Sesiunile de achiziţii organizate după înfiinţarea MNAC au completat acest fond cu lucrări semnificative – independent de presiuni de ordin ideologic, politic, conjunctural. Prin acest demers, MNAC s-a profilat ca instituţia de referinţă pentru colecţionarea, conservarea, cercetarea şi valorificarea muzeografică a creaţiei vizuale reprezentative în România post-1989.
Dosarul de participare se trimite în format digital, direct sau prin wetransfer.com la adresa de e-mail: achizitii.opere.2022@mnac.ro. Caracterul internaţional al comisiei de jurizare impune completarea formularelor şi documentaţiei în limbile română şi engleză.
news.ro
sursa foto: arhivă
